Întrebarea care îi divizează pe istorici: au revenit oare anii 1930?

‘Epocile nu sunt aceleaşi, niciodată nu este la fel, însă reacţiile sunt aceleaşi’, consideră istoricul francez Pascal Blanchard, coautor al eseului ‘Anii 30 au revenit’.

‘Traversăm o perioadă de cataclism’, susţine însă britanicul Simon Schama, profesor la Universitatea Columbia, neezitând să compare victoria lui Donald Trump cu ascensiunea lui Adolf Hitler, ajuns la putere prin intermediul urnelor.

Fără a merge atât de departe, unii istorici scot totuşi în evidenţă similitudini între cele două epoci.

Turbulenţele economice declanşate de criza ‘subprime’ în SUA în 2008 fac ecou Marii Crize din 1930, provocată de crahul bursier din 1929. Descurajaţi, porniţi împotriva elitelor financiare şi politice, muncitorii săraci şi şomerii se temeau în acele vremuri pentru viitorul copiilor lor. Evreii şi străinii erau stigmatizaţi, se răspândea nostalgia după un trecut idealizat, alături de o teamă difuză de duşmanul atât din interiorul, cât şi din afara graniţelor. Pe atunci, ameninţarea era comunismul, în prezent, este islamul radical.

Anii ’30 ai secolului trecut au fost marcaţi de înflorirea schimburilor internaţionale, dezvoltarea transporturilor maritime şi aeriene, producţia de masă, filme produse la Hollywood, toate acestea dând impresia unui timp care se accelerează şi a unui spaţiu care se restrânge.

Pascal Blanchard vede în acest deceniu tragic ‘un început de globalizare’ care a generat frici culturale şi economice apropiate celor de astăzi.

Pentru istoricul britanic Antony Beevor, această comparaţie nu se justifică însă. ‘Este prea comod pentru alarmişti să cedeze tentaţiei unor paralele istorice facile’, scrie el într-o analiză.

Britanicul Ian Kershaw, cunoscut pentru lucrările sale despre Adolf Hitler, mărturiseşte că cercetările sale, în curs de publicare, despre Europa anilor 1914-1949 ‘fac pielea de găină’. Un exemplu este Austria, unde extrema dreaptă ar putea câştiga alegerile prezidenţiale pe 4 decembrie.

‘Nu cred însă că ne vom întoarce la perioada neagră a anilor 1930, pentru că există tot atâtea mari diferenţe câte similitudini superficiale’, a declarat Kershaw pentru AFP, explicând că diferenţa majoră o constituie rolul Germaniei, percepută astăzi drept port-drapelul valorilor democratice în lume şi cheia de boltă a Uniunii Europene.

Democraţiile europene, chiar dacă sunt, ‘desigur, oarecum fragile dacă privim la Ungaria şi Polonia’, nu au nimic în comun cu statele autoritare de acum 80 de ani, iar echilibrele între bugetele pentru armată şi cele pentru ajutoarele sociale s-au modificat complet, subliniază el.

În aceeaşi direcţie merge şi analiza lui Richard Overy, specialist în tematica celui de-al Doilea Război Mondial. ‘Trăim într-o lume de state stabile, nu mai există imperii coloniale mondiale, iar Occidentul este mai bogat ca oricând’, a explicat el pentru France Presse.

‘Nu există resentimente persistente’, aşa cum se întâmpla în Germania după Primul Război Mondial, iar ‘democraţia s-a dezvoltat şi întărit peste tot. Din acest motiv, comparaţiile cu anii ’30 mi se par total deplasate’, adaugă el.

Proliferarea armelor nucleare a schimbat modul de purtare a războiului, în vreme ce guvernele au evitat deocamdată capcana protecţionismului, contrar a ceea ce s-a întâmplat în perioada interbelică.

Pascal Blanchard nu prezice un nou război mondial, dar îşi avertizează contemporanii că nu trebuie să se arate prea încrezători în rolul pe care îl pot juca instituţiile internaţionale în perioadele tulburi. AGERPRES

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed