Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat marţi că nu este corect să se spună că inflaţia din România apare pentru că BNR tipăreşte bani, deoarece nu avem o creştere explozivă a numerarului.
"Banca Naţională tipăreşte bani, iar numerarul este numai o bucăţică din masa monetară din România. Şi cu toate acestea, cuvîntul se foloseşte: inflaţia apare pentru că Banca Naţională tipăreşte bani...Nu este deloc corect să foloseşti pentru România din acest moment, pentru că chiar nu avem o creştere a numerarului explozivă", a spus Isărescu.
El a adus două exemple prin care a arătat cum, în trecut, inflaţia ridicată nu a avut legătură cu o creştere a masei monetare: arieratele statului şi creditul în valută.
"La noi au apărut două lucruri care ne-au dat total peste cap şi ne-au arătat cât de periculos este să te ancorezi cu politica unei ţări şi cu soarta unei ţări într-o singură direcţie. Şi poate că aceasta ne-a determinat să mergem spre ţintirea inflaţiei. În anii '90 ţineam masa monetară destul de strâns, 20% creştere. Inflaţia era 300%. ...Apăruseră arieratele întreprinderilor de stat", a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a precizat că toate subvenţiile implicite şi o masă monetară necreată de banca centrală, ci de intreprinderi, duceau la un deficit cvasifiscal de 20% din PIB perfect compatibil cu o inflaţie de 300%.
"Intreprinderile erau de stat, nu se puteau închide. Plăteau numai creditorii puternici: muncitorii, conducerea şi eventual nişte amici. Dar nu plăteau bugetul statului, nu plăteau utilităţile. Erau aceştia bani? Bineînţeles că erau bani necreaţi de BNR", a precizat Isărescu.
De asemenea, Isărescu a explicat că prin întărirea politicii monetare în anii 2005-2006 au fost atrase capitaluri speculative.
"După aproape 15 ani, prin 2005-2006, o altă perversiune, ca să o numesc aşa: a apărut creditul în valută. Aproape pe acelaşi tipic: noi întăream politica monetară ca să dăm inflaţia jos. Intărirea politicii monetare însemna inclusiv dobânzi mai înalte. Intrau capitaluri inclusiv prin intermediul prietenilor noştri, bancherii din băncile comerciale cu capital străin, care ne ţineau lecţii şi ne mai ţin, să nu intervenim şi să lăsăm creditul în valută, că este foarte bun şi aşa mai departe. Cu cât întăream mai mult politica monetară, pentru că acest al doilea canal de creştere a masei monetare era mai exploziv şi trebuia să contrabalansăm, cu atât atrăgeam mai mult capitalurile pe termen scurt, speculative, iar aceasta întărea cursul leului", a mai spus Isărescu.
Update 13:44Isărescu: Estimarea EIU privind cursul ar trebui prezentată împreună cu cea a Barclays, de 4 lei/euro
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat marţi că atunci când se citează estimarea Economist Intelligence Unit (EIU), care spune că leul este supraevaluat, valoarea lui fiind 4,7 lei/euro, ar trebui să fie citatată şi analiza Barclays, care vede leul cotat la 4 lei/euro.
"Dacă citaţi din cineva sper să citaţi şi din celălalt. Aşa se face. Dacă tot citaţi The Economist Intelligence Unit, care ne spune pe bază de calcule că leul este supraevaluat şi că ar trebui să fie 4,7 lei pentru un euro, faceţi numai un pas tot la Londra, la altă unitate de prestigiu în domeniul cercetării, Barclays Capital, care spuneau că fair value a leului ar fi în jur de 4 lei pentru un euro. Cred că dacă ar fi prezentate ambele viziuni ar fi mai corect", a spus Isărescu.
Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, a declarat în 1 iunie că, potrivit unui studiu al Economist Intelligence Unit (EIU), cursul de schimb este supraevaluat, un nivel real în acest moment fiind de 4,7-4,8lei pentru un euro.
"Cea mai uşoară este poziţia defensivă în care spui că "valul speculativ a venit peste mine şi eu sunt prudent şi las leul să se întărească". Prima remarcă este că am mai lăsat cursul să se întărească pe la 3,1 lei pentru un euro, când ne duceam la FMI cu studii ale EIU care arătau că nu trebuie leul să fie acolo şi eram luaţi în râs. Acum facem acelaşi lucru şi venim cu un studiu al EIU şi care semnala la începutul anului că leul este supraevaluat cu 13,3%. Dacă ne uităm ce s-a întâmplat de la începutul anului în privinţa cursului leu/euro, vedem că leul s-a întărit. Probabil că supraevaluarea e undeva pe la 16%. Din studiu, extrapolând, ar rezulta că un curs normal ar fi acum de 4,7-4,8 lei pentru un euro", a spus preşedintele AOAR.
Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!
Vot: 0,0 din 0 voturi