Vorbind despre corecţia dezechilibrelor externe, guvernatorul BNR a spus că aceasta se poate realiza prin cursul de schimb, prin credit sau prin majorarea de impozite şi a precizat că toate cele trei soluţii pot pune presiune pe inflaţie.
"Corecţia dezechilibrelor are costuri inflaţioniste dacă se face prin cursul de schimb. Un alt caz ar fi dacă se face prin scăderea creditării, este şi cazul ţării noastre, şi de asemenea prezintă costuri inflaţioniste. Dacă se face prin majorarea de impozite, de asemenea avem şi costuri inflaţioniste", a spus Isărescu.
El a afirmat că o creştere a TVA poate cauza un "şoc inflaţionist", în timp ce majorarea altor impozite, precum cele pe venituri, "are efecte mai difuze, dar care apar totuşi, pe creşterea economică, dar şi pe inflaţie".
Isărescu a precizat că ajustarea dezechilibrelor nu se poate face fără o temperare a creşterii economice.
"Nu poţi face corecţia dezechilibrelor externe şi să păstrezi creşterea economică, văd că societatea românească nu vrea să înţeleagă acest lucru", a continuat guvernatorul băncii centrale.
Update 14:07Isărescu: Comportamentul băncilor pe timp de criză este mai normal ca al politicii fiscale
Comportamentul băncilor, care au frânat puternic pe partea de creditare, fără a mai susţine astfel economia, care se comprimă, este "mult mai normal" decât un comportament prociclic al politicii fiscale, a spus Isărescu, referindu-se la restrângerea cheltuielilor pe timp de criză.
"Comportamentul prociclic al sistemului bancar este mult mai normal decât cel al politicii fiscale, pentru că băncile funcţionează pe baza intuiţiei pieţelor, a sentimentului", a spus Isărescu.
El a precizat că băncile, în prezent, restructurează creditele sau renunţă la unele produse "eşuate" şi consideră că scăderea apetitului de creditare a clienţilor noi este şi un efect al estimărilor pesimiste privind evoluţia economiei.
"Bancherii au reţineri în legătură cu noii clienţi dacă toată lumea vorbeşte de recesiune şi, fără să le iau apărarea, cui să dea credite?", a comentat guvernatorul.
Guvernatorul a menţionat că nu vor fi "mari inovaţii" în modul de funcţionare al pieţelor, nici ulterior crizei financiare internaţionale, însă "se pune întrebarea cât de mult pot interveni autorităţile cu politici anticlice ca să facă criza mai digerabilă".
"Uneori, autoreglarea pieţelor se face cu mişcări brutale şi decât să faci autoreglare cu dureri de cap, mai bine faci alte lucruri", a mai spus Isărescu.
Anterior, consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, a menţionat că "trebuie învăţată lecţia că guvernul nu trebuie să se implice mai mult decât a făcut-o deja".
"E nevoie de restabilirea încrederii, dar cred că s-au implicat destul cu un deficit de 4,6% din PIB. Este suficient din partea României", a explicat Croitoru.
În 2008, deficitul bugetar a depăşit 5% din PIB, în condiţiile inflamării cheltuielilor în ultimele luni din an.
El a adăugat că, în opinia sa, este nevoie de punerea accentului pe reformele structurale şi nu pe "măsuri punctuale".
Update 13:25Isărescu: Nu se poate vorbi de optimism cand scade economia cu 4%
Nimeni nu poate vorbi de optimism, în condiţiile în care România a semnat un acord ce prevede scăderea PIB cu 4%, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a menţionat că există o "notă de speranţă", economia rezistând bine la ajustarea deficitului extern.
"Avem nevoie de credibilitate şi perspectivă, corecţiile fiind în fază terminală. Noi suntem semnatorii acordului cu -4% (referitor la creşterea economică n.r.). Nimeni nu vorbeşte de optimism în această situaţie", a spus Isărescu.
Acordul semnat de România cu Fondul Monetar Internaţional prevede, la cadrul macroeconomic, o contracţie a econmiei româneşti cu 4% în acest an şi o ajustare a deficitului de cont curent până la 7,5% din PIB, de la 12,4% în 2008.
Isărescu a precizat că economia a rezistat bine a ajustarea deficitului de cont curent şi că momentele de criză au fost depăşite, menţionând că, pe piaţa monetară, dobânzile au revenit în apropierea dobânzii de politică monetară.
"A spune aceste lucruri nu înseamnă optimism. Este notă de speranţă ce trebuie dată. Cum să dea băncile credite, dacă vorbim de recesiune?", a afirmat guvernatorul BNR.
"La dobânzile actuale, nu vom avea cerere de credite"
Isărescu a spus că, "la dobânzile actuale, nu putem avea cerere de credite şi nici nu vom avea".
În opinia lui, o persoană care solicită credite la aceste dobânzi ar însemna să aibă venituri "chiar exagerate", ce nu apar în recesiune.
"Corecţia dobânzilor este necesară", a subliniat Isărescu.
Anterior, la aceeaşi dezbatere, guvernatorul afirma că dobânzile plătite de bănci la depozite sunt distorsionate, atât în raport cu dobânda de politică monetară, cât şi în raport cu inflaţia, şi este "un lux" ca băncile să dea dobânzi de 12% pe an, iar "mecanismele de piaţă vor sancţiona extrem de repede aceste distorsiuni".
"La 12%, băncile dau celui care economiseşte, la o rată a inflației de, să spunem, 6%, o rată reală de 6%. Este un lux, ca să fiu delicat în exprimare, nici nu îmi dau seama cum îşi permit", a declarat Isărescu.
NewsIN
Update 13:00Isărescu: Dobânzile de 12% pe an la depozite, la o inflaţie de 6% "sunt un lux"
Dobânzile plătite de bănci la depozite sunt distorsionate, atât în raport cu dobânda de politică monetară, cât şi în raport cu inflaţia, şi este "un lux" ca băncile să dea dobânzi de 12% pe an, iar "mecanismele de piaţă vor sancţiona extrem de repede aceste distorsiuni", a spus guvernatorul BNR.
"Am văzut că s-au lansat şi produse noi la 12-13% dobândă pe an. Dobânzile la pasive (depozite, n.r.) trebuie să fie sub dobânda de politică monetară, deci sub 9%, pentru că băncile pot găsi oricând necesarul de lichiditate pe termen scurt apelând la facilităţile BNR. Aceasta este o primă distorsiune", a spus Mugur Isărescu.
El a completat că a doua distorsiune a dobânzilor la depozite este faţă de rata inflaţiei.
"La 12%, băncile dau celui care economiseşte, la o rată a inflației de, să spunem, 6%, o rată reală de 6%. Este un lux, ca să fiu delicat în exprimare, nici nu îmi dau seama cum îşi permit", a spus guvernatorul BNR.
El a completat că mecanismele de piaţă vor sancţiona foarte repede aceste distorsiuni, putând fi vorba despre mai puţin de 6-12 luni, aşa cum se vehiculează în mediul bancar.
NewsIN
Update 12:37Isărescu: Momentul în care BNR eliberează fondurile din RMO va face diferenţa
Dozajul şi momentele în care banca centrală decide să elibereze fondurile din rezervele minime obligatorii (RMO) vor face diferenţa între succesul sau eşecul acestor măsuri, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
"Dozajul şi timing-ul în eliberarea rezervelor vor face diferenţa între succes şi eşec. Vom discuta cu mare responsabilitate despre felul în care vom elibera fondurile pentru a contracara efectele negative", a spus Isărescu.
BNR a decis, în şedinţa de marţi, să scadă ratele rezervelor minime obligatorii, de la 18 la 15% în cazul pasivelor în lei şi de la 40% la 35% în cazul celor în valută, măsură care urmează să pună la dispoziţia băncilor aproximativ 9 miliarde lei.
NewsIN
Update 12:13Isărescu: Ajustarea deficitului extern la 5-6% din PIB în acest an este excesivă
Ajustarea deficitului extern la 5-6% din produsul intern brut (PIB) la finalul acestui an este una excesivă, în condiţiile în care se face într-un mod "suboptim total", a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
"Acum facem ajustarea într-un mod suboptim total. (...) Bănuiala mea e că e o corecţie excesivă şi, dacă e adevărat ce spun colegii mei de la Banca Naţională, să ne ducem în 5-6% (din PIB), înseamnă că sectorul privat neguvernamental se corectează de la 8% la 0% (din PIB), ceea ce doare rău", a spus Isărescu.
El a menţionat că, pe lângă utilizarea unor instrumente pentru ajustarea deficitului de cont curent, pot apărea şi factori care nu pot fi ţinuţi sub control, de exemplu efectele crizei financiare.
"O corecţie excesivă vine din utilizarea instrumentelor, dar şi a şocului extern, precum şi din comportamentul exgerat privind prognozele negative", a afirmat guvernatorul BNR.
El a prezentat mai multe costuri asupra economiei ca efect al ajustării, respectiv cel asupra inflaţiei - care s-a văzut la începutul anului - sau cel asupra creşterii economice.
În 23 iunie, viceguvernatorul BNR Cristian Popa estima că deficitul de cont curent al României s-ar putea corecta la aproximativ 6% din PIB în acest an.
În primele patru luni ale acestui an, deficitul balanţei de plăţi a României s-a redus cu 78,9% faţă de intervalul similar din 2008, până la 1,18 miliarde euro, pe fondul comprimării semnificative a deficitului comercial.
Ultima prognoză a guvernului şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI) indică o ajustare a deficitului de cont curent până la aproximativ 7,5% din PIB în acest an, de la 12,4% din PIB în 2008.
Urmăreşte
declaraţiile guvernatorului BNR Mugur Isărescu pe
MONEY WEB TV
Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!
Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Credite imobiliare
Vot: 0,0 din 0 voturi