Istoria crizei britanice

Pe 13 septembrie 2007 apar în presă primele informaÅ£ii potrivit cărora banca ipotecară Northern Rock a solicitat un ajutor de urgenţă de la Banca Angliei, pe fondul problemelor de finanÅ£are. După o zi, cozi imense se formează la ghiÅŸeele băncii ÅŸi se fac retrageri de peste 1 miliard de lire, aproximativ 5% din totalul depozitelor. Este primul incident de acest gen din ultima sută de ani. În doar câteva zile, volumul retragerilor se dublează iar guvernul este nevoit să anunÅ£e garantarea tuturor depozitelor.

Pe 19 septembrie, Banca Angliei injecteaza 10 miliarde de lire în piaţă, pentru a reduce costul împrumuturilor interbancare. Peste aproximativ două luni, banca centrală oferă primele statistici care consemnează un recul pe segementul împrumuturilor ipotecare.

Numărul creditelor acordate atinge minimul ultimilor trei ani. Pe 6 decembrie, dobânda de politică monetară este redusă cu 0,25 de puncte procentuale la 5,5%. La doar cinci zile, Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană, Banca Angliei ÅŸi băncile centrale ale ElveÅ£iei ÅŸi Canadei iau prima măsură concertată de natură să ofere lichidităţi pieÅ£ei interbancare. Bursele sunt însă în picaj.

Pe 21 ianuare, indicele FTSE 100 pierde peste 5,5 procente, cel mai pronunţat declin de la atacurile din 11 septembrie 2001.

Băncile se confruntă cu un număr tot mai mare de executări silite. Nivelul acestora atinge maximul din 1999. Pe 17 februarie, guvernul decide să naÅ£ionalizeze Northern Rock. Autorităţile alocă în total 55 de miliarde de lire sub forma de împrumuturi ÅŸi garanÅ£ii de credite. Decizia este aspru criticată de mai mulÅ£i reprezentanÅ£i ai sectorului privat care intenÅ£ionau să preia banca în urma unei licitaÅ£ii. Nici Bruxellesul nu vede cu ochi buni mutarea executivului de la Londra.

Banca Angliei operează o nouă reducere a dobânzii cheie la 5%, iar pe 21 aprilie, anunţă un plan de 50 de miliarde de lire menit să limiteze impactul crizei creditelor. IniÅ£iativa presupune preluarea de active riscante în schimbul bondurilor guvernamentale.

O zi mai târziu, Royal Bank of Scotland anunţă deprecieri de active de 5,9 miliarde de lire ÅŸi intenÅ£ia de a lansa o emisiune de acÅ£iuni de 12 miliarde de lire, cea mai mare din istoria corporatistă britanică.

Pe 30 aprilie, statisticile Nationwide consemnează prima scăderea anualizată a preÅ£ului la proprietăţi, de 1%. În vara lui 2008, ÅŸtirile negative din sectorul bancar se Å£in lanÅ£. HBOS încearcă fără success să emită noi acÅ£iuni ÅŸi înregistrează o creÅŸtere de aproape 40% a nivelului de credite neperformante. Un alt creditor ipotecar, Bradford and Bingley înregistrează pierderi de 26,7 milioane.

Pe 2 septembrie, trezoreria decide să elimine taxa de timbru pentru proprietăţile care costă sub 175.000 de lire, pe o perioadă de un an. Peste două săptămâni, Lloyds TSB anunţă că preia cel mai mare creditor ipotecar britanic HBOS, în schimbul a 12 miliarde de lire. AnunÅ£ul vine în urma deprecierilor puternice ale acÅ£iunilor HBOS.

Pe 29 septembrie, guvernul naÅ£ionalizează Bradford and Bingley ÅŸi preia controlul asupra unui portofoliu de credite de aproximativ 50 de miliarde de lire. La începutul lui octombrie, Autoritatea pentru Servicii Financiare ridică limita depozitelor garantate de stat la 50.000 de lire. Pe 8 octombrie, executivul expune detaliile unui pachet de salvare destinat sectorului bancar, în valoare de 50 de miliarde de lire.

Guvernul mai oferă 200 de miliarde de lire ca support pentru împrumuturile pe termen scurt. La doar câteva zile, premierul Gordon Brown anunţă una dintre cele mai mari naÅ£ionalizări din istoria Marii Britanii.

Autorităţile injectează 37 de miliarde de lire în Royal Bank of Scotland ÅŸi în entitatea rezultată din fuziunea dintre HBOS ÅŸi Lloyds TSB, iar guvernul preia 60% din acÅ£iunile RBS ÅŸi 40% din Lloyds TSB ÅŸi HBOS. Mutarea este apreciată la nivel global ÅŸi dă naÅŸtere aÅŸa-numitului “model Brown”. Măsuri similare sunt luate la scurt timp de autorităţile americane. Pe 24 octombrie, Biroul NaÅ£ional de Statistică anunţă că economia britanică se află în pragul recesiunii.

În perioada cuprinsă între iulie ÅŸi septembrie 2008, PIB-ul suferă o contracÅ£ie de 0,5%, prima scădere din ultimii 16 ani. Pe 6 noiembrie, Banca Angliei ia prin surprindere analiÅŸtii ÅŸi reduce dobânda de politică monetară cu 1,5 puncte procentuale, la 3%.

În cadrul proiectului de buget prezentat de Alistair Darling pe 24 octombrie, guvernul anunţă o serie întreagă de măsuri menite să sprijine economia. Printre acestea, o scădere temporară a TVA-ului de la 17,5% la 15%. Darling anunţă totodată că datoria publică va atinge cote record. p11

Indicele FTSE 100 închide anul cu o pierdere de 31,3%, cea mai mare de la lansarea indicelui cu 24 de ani în urmă.

Pe 8 ianuarie, banca centrală britanică reduce dobânda de politică monetară la 1,5%, cel mai scăzut nivel din ultimii 315 ani. Åžase zile mai târziu, guvernul anunţă că va garanta credite pentru IMM-uri, în valoare de 20 de miliarde de lire.

Pe 19 ianuarie, guvernul vine cu cel de-al doilea pachet de salvare destinat băncilor, în valoare de aproximativ 100 de miliarde de lire. Totodată statul îÅŸi majorează participarea în RBS de la 58% la 70%.
 

0

COMENTARII

ADAUGA UN COMENTARIU

ADAUGA UN COMENTARIU

scrie un comentariu nou.

Nume*

Email*

Subiect*

Mesaj*

Cod*

IMPORTANT

Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele daune, in cazul unor actiuni inaintate impotriva celor afirmate. Money.ro nu poate fi facut responsabil pentru continutul comentariilor postate de cititori.