Fonduri europene: La finele lui 2010, adio primei "tranşe" de fonduri structurale. Mai avem 1 mld. de euro de "cheltuit"

La finele lui 2010 este primul termen la care trebuie să dăm socoteală pentru utilizarea fondurilor structurale. Primul termen-limită este conform cu regula comunitară “n+3”: alocarea financiară din anul ”n” trebuie cheltuită până la sfârşitul anului n+3. ”Utilizată” înseamnă plăţi efectuate către beneficiari, pe care guvernul le-a solicitat spre decontare Comisiei Europene. Sumele care la finalul anului 2010 nu se regăsesc în această formulă sunt automat retrase de către Comisia Europeană.

Fondurile plătite beneficiarilor, în acest moment, de către autorităţile române, se ridică la aproximativ 580 milioane de euro, care includ: fonduri transmise în avans beneficiarilor, pentru demararea proiectelor, şi deconturi pentru cheltuielile efectuate. Odată ce a efectuat plăţi către beneficiari, guvernul trebuie să solicite banii spre decontare Comisiei Europene.
Fondurile rambursate de către Comisia Europeană statului român sunt, în prezent, de maximum 200 milioane de euro. Ca să ”acopere” alocarea de 1,2 miliarde euro, pentru a nu pierde bani, din punct de vedere al regulii ”n+3”, în 2010 ar mai trebui efectuate rambursări de către Comisia Europeană de peste 1 miliard de euro. Fondurile trimise drept avans în România însumează, pe ultimii trei ani, 1.95 miliarde de euro.
Comisia Europeană va considera  “sume cheltuite” banii avansaţi statului român (cele 1,9 miliarde de euro) şi banii rambursaţi statului român (cele maxim 200 milioane până la începutul lui 2010, cu şanse să crească până la cel mult 1 miliard, spre finalul anului), potrivit unor oficiali care se ocupa cu gestionarea fondurilor. 
Prin urmare, suma ”cheltuită” din punct de vedere tehnic va depăşi 2 miliarde de euro, cu mult peste pragul de 1,2 miliarde de euro, alocarea financiară pentru 2007, datorită banilor primiţi în avans de la Bruxelles în ultimii 3 ani.
Astfel, dacă ne uităm numai la alocarea 2007, plăţile şi sumele transmise în avans beneficiarilor însumează sub 50% din fondurile disponibile.

Doar 2.200 de proiecte câştigătoare, din cele aproximativ 15.000 depuse până acum

Un calcul brut arată că firmele, ONG-urile şi autorităţile au depus peste 13 proiecte în fiecare zi, în aceşti ultimi trei ani. Dar numai 2.200 de proiecte au fost contractate în această perioadă, de aproape şapte ori mai puţine decât cele depuse, iar valoarea acestora acoperă în proporţie de 55% sumele alocate. Când ajungem la banii plătiţi, avem cifra iniţială de numai 10% din sumele alocate. Diferenţa se explică prin timpul scurs între semnarea contractelor şi începerea efectivă a proiectelor – câteva luni.

Rata de absorbţie de numai 10.26%, pentru proiectele contractate în primii 3 ani.

Dacă nu vor apărea probleme la derularea activităţilor şi documentele depuse pentru rambursarea cheltuielilor, vom putea vorbi despre o potenţială rată de absorbţie de 55%, pentru proiectele contractate în prezent. Deocamdată, ritmul contractelor şi al plăţilor este mult întârziat faţă de ritmul depunerii de proiecte.

Majoritatea cererilor de proiecte (circa 15 luni după 1 ianuarie 2007) au fost lansate târziu (circa 15 luni după 1 ianuarie 2007), iar asta a generat un întreg lanţ de întârzieri ulterioare. Efectul de “bulgărede zăpadă” a determinat întârzierea semnării contractelor, întârzierea demarării proiectelor, a depunerii cererilor de decontare a cheltuielilor şi, desigur, a efectuării plăţilor.

Evaluările au durat între 2 zile şi 6 luni. Explicaţia? Birocraţia.

Printre cazurile speciale se numără proiectele majore de transport care pot sta la Bruxelles pentru aprobare în medie 109 de zile lucrătoare şi proiectele de mediu, a căror aprobate poate dura până la 7 luni. O serie de probleme semnalate încă din 2008, majoritatea legate de birocraţia excesivă în accesarea fondurilor, s-au rezolvat parţial sau nu s-au rezolvat deloc. Daca ti-a placut articolul, urmareste MONEY.ro pe FACEBOOK!