Preşedintele Klaus Iohannis s-a întalnit ieri cu premierul Sorin Grindeanu şi cu ministrul finanţelor Viorel Ştefan, pentru discuţii pe marginea legii bugetului, care, la acest moment, se afă la promulgare, o promulgare care va mai aştepta, chiar dacă suntem la mijlocul celei de-a doua luni a anului. Motivul: preşedintele are îngrijorări mari, după cum singur a spus, asupra felului în care va fi executat bugetul, scrie ZF.ro.
„Bugetul, la o prima analiză pe care am făcut-o, este unul problematic şi riscant. Se prevăd venituri care, după părerea mea, sunt supraevaluate. Pe de altă parte, se prevăd cheltuieli foarte mari. Există riscul real să se depăşească deficitul de 3% din PIB. Nu putem să nu vedem că aici avem de a face cu o sumă extraordinar de mare la aşa-numitele credite de angajament. Sunt credite de angajament prevăzute în valoare de 54 de miliarde, care vor apăsa asupra bugetelor din anii următori. Toate aceste lucruri le-am transmis guvernului, care are un punct de vedere propriu pe care îl va transmite şi în spaţiul public”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, citat de Mediafax, după discuţiile cu premierul Grindeanu.
Prin urmare, preşedintele nu va promulga legea bugetului imediat, ci şi-a luat un răgaz pentru o analiză mai aprofundată. În funcţie de aceasta, proiectul ar putea fi promulgat sau retrimis în Parlament. „În zilele următoare, împreună cu echipa mea, vom aprofunda analiza acestor două bugete (bugetul de stat şi bugetul asigurărilor – n.red.). Sigur, vom avea în vedere şi punctele de vedere prezentate astăzi (ieri – n. red.) de prim-ministru şi de ministrul finanţelor, dar, în ansamblu, trebuie să recunosc că sunt îngrijorat.”
Ar fi o premieră ca bugetul să fie retrimis Parlamentului, ipoteză pe care preşedintele nu o exclude.
Bugetul pe 2017 este construit pe o creştere economică de 5,2%, pe venituri bugetare de 253 mld. lei (plus 14,4% faţă de 2016), cheltuieli bugetare de 277 mld. lei (plus 14,9% faţă de 2016) şi un deficit bugetar de 2,95% din PIB. PIB-ul estimat pe 2017 este de 815 mld. lei, în creştere nominală cu 7,5% faţă de PIB-ul estimat în 2016 de 758 mld. lei. Luni, Comisia Europeană prognoza că deficitul bugetar – marea îngrijorare a şefului statului – ar urma să ajungă în acest an la 3,6% din PIB, cu mult peste ţinta de 3% din PIB prevăzută în Tratatul de la Maastricht. Acest deficit ar urma să se înregistreze la o creştere economică de 4,4%, sub cea anticipată de guvern de 5,2%.
În aceeaşi vreme, fostul preşedinte Traian Băsescu, care a promulgat în cariera sa 10 legi ale bugetului, a susţinut ieri că nu există un motiv pentru care bugetul să fie întors în Parlament. Nu că am avea un buget bun, ci că, de vreme ce este construit pe un deficit de sub 3% din PIB, echilibrarea veniturilor sau a cheltuielilor între sectoare poate fi făcută la rectificările bugetare.
„În momentul de faţă nu poţi să conteşti bugetul. Deci trebuie să-i dai drumul. Suntem în mijlocul lunii februarie, sunt de pus în aplicare legi care vizează şi creşeteri de salarii, de pensii, dar trebuie multă atenţie la rectificare. Acum e mult prea tarziu. În momentul de faţă bugetul este desenat şi arată ca un desen frumos, că e photoshopat. Ei au scos ridurile de pe faţa bugetului, totul e OK. Bugetul nu arată cu deficit. În momentul de faţă eu cred că nu există o motivaţie să trimiţi bugetul înapoi. Dacă bugetul ar fi fost cu minus 3,5% din PIB deficit bugetar, preşedintele putea spune: <măi oameni buni, eu vreau să ne menţinem în criteriile de la Maastricht să intrăm în zona euro, iar din acest motiv vă trimit bugetul înapoi, să ajustaţi deficitul>”, a declarat Băsescu, citat de Mediafax.