În aceste noi condiții, și restul comercianților au devenit extrem de atenți cu banii care intră și ies din casa de marcat, dar și foarte stresați și temători. Asta deoarece au văzut cu ochii lor că inspectorii noii structuri a Fiscului specializată pe antifraudă nu mai cedează tentațiilor precum foștii reprezentanți ai Gărzii Financiare, cu care, de regulă, puteai „să cazi la înțelegere”.
Care este motivul pentru care inspectorii DGAF taie în carne vie închizând firme pentru doar câțiva lei în plus pe care casierul nu-i poate justifica? În primul rând, trebuie să spunem în acest context că echipa din cadrul Fiscului care se ocupă cu descoperirea evaziunii fiscale a fost schimbată aproape în totalitate odată cu desființarea Gărzii Financiare și apariția DGAF. Astfel, dacă fosta Gardă avea 850 de comisari, în noua structură au mai rămas doar aproximativ 250 de salariați, potrivit unei declarații acordate revistei Capital de Gelu Ștefan Diaconu, șeful ANAF, anul trecut. Acesta susținea, la acel moment, că DGAF va fi un „DNA al Fiscului”.
DGAF are prevăzut un număr de 2.000 de posturi. Pentru crearea noii structuri de luptă împotriva fraudelor fiscale, au fost organizate concursuri în cadrul cărora au fost selectați, în mai multe etape, specialiști din mediul privat cu studii superioare în domenii precum juridic sau economic. Pe posturile de inspectori ai DGAF au fost selectați oameni tineri, dornici să se afirme și dispuși să lucreze la program prelungit.
O parte dintre aceștia nu doar că au studii juridice, dar au și experiență de procuror în spate, așa cum este chiar cazul lui Petre Voinescu, directorul Direcției Antifraudă. Acesta a fost, în trecut, prim-procuror al Parchetului Tribunalului Giurgiu.
Pe de altă parte, câteva sute de inspectori ai DGAF cu expertiză în instrumentarea cazurilor de evaziune fiscală sunt detașați oficial și lucrează cot la cot cu procurorii de la parchete la dosarele de evaziune.