Sunt pe hartă, au cod poştal şi unele chiar mai păstrează ruinele caselor pline de viaţă pe vremuri. Sunt localităţile fictive ale României, 126 de sate despre care puţini îşi mai amintesc şi care, deşi nelocuite de zeci de ani, apar încă menţionate în registrele naţionale.
„Este surprinzător că aproape aproape 1% din localitățile din Romania sunt, de fapt, fictive ori nu mai sunt. Au fost fie desfiinţate ca urmare a unor lucrări, lacuri de acumulare, canalul Dunăre- Marea Neagră, alunecări de teren, inundaţii, oameni strămutaţi. Dar localităţile respective chiar nu mai există în realitate. Puține dintre ele mai există, în sensul că mai există câteva case, dar nu mai există nimeni acolo sau mai există unul sau doi oameni”, spune Iurie Maxim, specialist în cartografiere digitală.
Timp de două zile, echipa condusă de Iurie Maxim a cules informaţii din toate registrele disponibile online. Cu acest proiect s-au înscris la un concurs de utilizare a bazelor de date naţionale publice, iar rezultatele cercetării au luat forma unei hărţi interactive accesibile acum pe internet.
„Noi lucrăm într-un deparatment de GIS, deci de realizat hărţi. E foarte greu să faci hărţi cu nişte localităţi care nu există. Ar fi foarte interesant de văzut ce se întâmplă într-adevăr în teritoriu”, spune Iurie Maxim.
În teritoriu au rămas doar amintirile. Prin presa locală mai apar imagini şi poveşti ale oamenilor care şi-au părăsit casele pentru a face loc marilor șantiere din perioada comunistă.
„Am găsit într-adevăr o localitate care a fost desfiinţată prin anii 70 datorită construcţiei canalului Dunăre – Marea Neagră. Ea a fost strămutată, dar încă apare în acte. Apare în nomenclatorul statisctic SIRUTA al INS şi datorită faptului că apare acolo, evident că merge în continuare. Practic ele nu au fost desfiinţate”, spune Iurie Maxim.
„O localitate a fost inundată iar regimul comunist, după ce a fost această inundaţie, a decis să dărâme restul locuinţelor, iar această localitate practic a dispărut. Însă ea în continuare apare”, spune Mircea Stanciu, colaborator al proiectului.
Explicaţia acestui vid legislativ este una tipic românească. O lege care prevedea radierea localităţilor a fost adoptată chiar în ultimul an al regimului comunist, în 1989. Abrogat imediat după Revoluţie, actul legislativ a fost înlocuit de o prevedere ce declară neconstituțională ștergerea unei localități din evidențele Statului.
