La 1 august 2014, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Eugen Nicolicea (UNPR), a depus un proiect de lege de interpretare a noului Cod Penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, interpretare care, de fapt, lovește abil în vechiul Cod Penal și, implicit, în cauzele care sunt instrumentate pe acesta.
Proiectul poartă numele de „Propunere legislativă pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în categoria funcționarilor publici, în înțelesul Codului Penal, a parlamentarilor și a președintelui României“. După cum spune numele, proiectul ar trebui, aparent, doar să clarifice unele prevederi din noul Cod Penal, în sensul ca parlamentarii și președintele să fie încadrați, fără dubiu, în categoria funcționarilor publici, răspunzând astfel pentru faptele de corupție prevăzute în dreptul acestei categorii. Lucrurile capătă, însă, o turnură radical diferită prin argumentația cuprinsă în preambulul proiectului.
Capcanele interpretării
Invocând definiția pe care vechiul Cod Penal o dădea „funcționarului public“, Nicolicea susține că, până la 1 februarie 2014, parlamentarii și președintele nu se încadrau în categoria funcționarilor publici, deoarece ei „sunt în serviciul poporului“ și nu al vreunei instituții publice. „Față de cele arătate, este necesară clarificarea sensului art. 175 alin. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal“, susține Nicolicea.
Care ar fi efectele aprobării de către Parlament a proiectului ministrului UNPR? Răspunsul îl găsim în punctul de vedere emis de Consiliul Legislativ: „Prin adoptarea normei propuse prin prezentul proiect s-ar ajunge la situația în care, retroactiv, legiuitorul ar interpreta, indirect, și normal din art. 147 din vechiul Cod Penal“. Cu alte cuvinte, prin interpretarea noului Cod s-ar interpreta și vechiul Cod Penal, consimțindu-se că parlamentarii și președintele nu făceau parte din categoria funcționarilor publici. Adică, exact una din modificările pe care fostul USL a încercat să le opereze în „marțea neagră“ (10 decembrie 2013), spre nemulțumirea societății civile, a partenerilor occidentali și ai reprezentanților Justiției. Reamintim că DNA atrăgea atenția, atunci, că o scoatere a aleșilor și a șefului statului din categoria funcționarilor publici ar fi făcut ca aceștia să nu mai poată fi cercetați și sancționați pentru infracțiuni precum luare de mită și abuz în serviciu. Tot conducerea DNA atrăgea atenția că inculpații trimiși în judecată pentru faptele menționate ar fi fost achitați, iar cei condamnați ar fi fost puși în libertate.
Situația este cu atât mai gravă, acum, cu cât Curtea Constituțională s-a pronunțat, între timp, prin decizia nr. 2/2014, asupra scoaterii parlamentarilor și președintelui din categoria funcționarilor publici, declarând că o astfel de măsură nu corespunde Legii fundamentale.
Proiectul lui Nicolicea se află în dezbaterea Comisiei juridice a Camerei Deputaților, care trebuie să se pronunțe până pe 9 aprilie. De menționat că și în cazul propunerii ministrului UNPR, Guvernul a preferat, în mod convenabil, să nu emită un punct de vedere.
Liber la angajat rude
Tot tacit a trecut de Senat, pe 25 martie, un alt proiect de modificare a Codului Penal, în sensul că funcționarii publici – deci și parlamentarii – să nu se mai plaseze în conflict de interese dacă își angajează rudele până la gradul II. Inițiat de deputați PSD, PC, UDMR și ai minorităților naționale, proiectul stabilește o serie de excepții la plasarea în conflict de interese, ignorând faptul că situațiile respective sunt sancționate și de alte legi (precum Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, respectiv Statutul funcționarilor publici).
Și în acest caz, Guvernul nu a emis un punct de vedere.
