„Astăzi, în România, avem cel mai mic preț din Europa la medicamente și, suplimentar, companiile farmaceutice plătesc suprataxa <<clawback>>.
Conform estimărilor Cegedim, valoarea taxei clawback aferentă trimestrului ÎI al anului 2015 este între 15%-20%, fapt ce se datorează procesului de reactualizare a prețurilor la medicamente din cauza căruia operatorii din piață au așteptat noile prețuri înainte să comande alte medicamente și astfel au lucrat doar cu stocuri foarte mici. Această valoare ar trebui în mod normal să se regăsească și în facturile pe care companiile le vor primi de la autorități. Dar până acum, la niciun final de trimestru, companiile din industria farmaceutică nu au știut care va fi de fapt valoarea acestei taxe. Suntem obligați în mod nefiresc să funcționam astfel într-un mediu de afaceri lipsit de predictibilitate și sustenabilitate.
Solicităm partenerului Stat, cel care are rolul natural de a reforma sistemul de sănătate, să răspundă soluțiilor propuse de către industrie privind un nou mecanism al taxei clawback, în beneficiul rapid și constant al pacienților romani”, a declarat Călin Gălăşeanu, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente.
„Mentinerea taxei clawback în formă actuală are consecințe economice și sociale grave, atât pentru populație, prin dispariția de pe piață a medicamentelor cu prețuri accesibile, cât și pentru companiile producătoare, obligate să plătească o taxa care nu reflectă propriile vânzări. În lipsă unui calcul diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, peste 1.300 de produse au dispărut din piață în ultimii trei ani, iar anul acesta alte 1.200 de medicamente ieftine riscă să dispară din farmacii, că urmare a scăderii prețurilor sub pragul de rentabilitate”, a spus Dragoș Damian, Președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România.
Taxa clawback este una dintre cele mai mari poveri fiscale cu care se confruntă industria farmaceutică din România, mai ales în contextul corelării acesteia cu celelalte reglementări ale sistemului de sănătate românesc. În acest moment, doar prin plată taxei clawback, companiile farmaceutice acoperă integral deficitul sistemului de sănătate din România și tratează 30% dintre pacienții români, preluând astfel o responsabilitate a autorităților române.
Peste 250 de procese sunt în prezent pe rol, datorită lipsei de transparența în calculul valorilor comunicate și a încălcării prevederilor legale care reglementează procedura de stabilire a taxei clawback. Acest lucru reprezintă un pericol pentru statul român, care va trebui să returneze sumele colectate de la companiile farmaceutice în cazul în care vor avea câștig de cauza în instanță.
