Rezistenţa la schimbare a întregii societăţi româneşti este mare şi, de aceea, avem de multe ori impresia că noi, românii, am inventat veşnicia. Asta pentru că rareori, la noi, în codrii verzi de brazi, se schimbă ceva… nici măcar hoţia de codru…
Vedeţi, de când cu spectaculoasele condamnări în dosare de corupţie, nu numai politicienilor le-a venit greu să înţeleagă ce se întâmplă, dar chiar si nouă, cetăţenilor, parcă ni s-a părut neverosimil că se întâmplă. Toate se desfăşoară după un plan, este evident asta acum, un plan care nu avea cum să înceapă ieri. Ani de zile înainte să reuşească să aducă în faţa instanţelor corupţi, DNA-ul s-a ocupat, în mod prioritar, de magistraţi. Şi asta pentru că, evident, nu se putea lupta împotriva marii corupţii politice având magistraţi corupţi. Acum, planul este evident, dar atunci nu era, la fel cum nici azi nu prea înţelegem de ce ajung în faţa instanţelor dosare vechi şi de şapte ani. Poate că instanţele nu erau pregătite atunci pentru astfel de dosare. Azi instanțele sunt dar nu și politicienii. Și, să mă iertați nici publicul nu este. Uitați-vă la Iohannis… i-a trebuit o săptămână ca să reacționeze după votul pentru Șova, din Senat iar reacția a fost extrem de slabă. Zice chestii gen Poptămaș! a exclamat ieri o colegă în timp ce ascultam cu toții discursul prezidențial. De Ponta ce să mai vorbim…”, scrie Moise Guran pe biziday.ro