Moise Guran: Războiul din Justiție, pe înțelesul tuturor

Recapitulăm actele întreprinse în aceste zile, explicându-le posibilele efecte:

  1. Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu existența unui conflict între puterile statului, generat de ordonanța guvernului. Nu e mare lucru, CCR poate constata conflictul (asta va ajuta mai târziu) dar nu se poate pronunța pe fondul ordonanței.
  2. Președintele, iar ulterior și Procurorul General, au cerut Avocatului Poporului să atace la CCR ordonanța. Spre deosebire de CSM și de Președinte, Avocatul Poporului poate ataca pe fond ordonanța. Totuși, nici atacarea de către Avocatul Poporului nu suspendă aplicarea OUG, nu oprește curgerea termenului de zece zile (din care au mai rămas doar opt). În plus, CCR nu este obligată nici ea să se pronunțe în acest termen.
  3. Procurorul General a atacat în Contencios Administrativ la Curtea de Apel București (CAB) ordonanța. Acțiunea Procurorului General are mici șanse pe fond. Ordonanța poate fi un act de administrare, deci de competența CAB, dar aceasta este în mod evidennt un act de legiferare. Totuși, pentru a constata că Procurorul General nu are dreptate, Curtea de Apel trebuie să facă o judecată pe fond și poate, în mod legal, să ceară suspendarea actului administrativ (până se va dovedi că este de fapt legislativ), până la judecarea pe fond. Aici e masterpiece-ul juridic găsit de Parchetul General (un mare BRAVO! specialiștilor de acolo)… Curtea de Apel poate suspenda ordonanța, iar apoi să dea un termen rezonabil ( cât mai îndepărtat, astfel încât să permită desfășurarea acțiuni la CCR)
  4. Sesizată de Avocatul Poporului (sau pe cale de excepție de CAB) Curtea Constituțională va judeca pe fond Ordonanța, dar, mare atenție! abia de atunci va deveni important eventualul conflict între puterile statului pe care îl poate constata Curtea până atunci, căci, în mod evident, ordonanța cum spune cei de la Universitatea de Vest – Manevrează normele de procedură legislativă împotriva scopului lor.”

 

Bineînțeles, aceste proceduri nu au legătură cu protestele din stradă, dar protestele pot pune de exemplu presiune pe scurtarea termenelor, judecarea cu celeritate, căci nici judecătorii Curții Constituționale nu se pot face că nu văd frământările sociale majore din România.

 

SURSA: biziday.ro

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed