După scandalul din primăvara acestui an, în care mai multe tipuri de apă de băut îmbuteliată au fost depistate cu depăşiri ale valorilor legal admise la conţinutul de microrganisme, cotidianul Libertatea a făcut un experiment. Am cumpărat 19 sticle cu apă dintr-un supermarket (din fiecare sortiment aflat la vânzare) şi le-am dus la Direcţia Sanitară Veterinară Bucureşti pentru analiză. Stupoare: 11 probe depăşeau limitele legale admise la categoria microorganisme. În unele cazuri, depăşirea era chiar şi de 15 ori mai mare decât valoarea limită. Cine se face vinovat pentru această situaţie? Legisalţia proastă! Apa este testată înainte de îmbuteliere şi la 12 ore după. Dacă a trecut aceste două teste, este considerată bună până la expirarea termenului de valabilitate. Totuşi, noi am găsit depăşiri ale conţinutului de bacterii la raft în termenul de valabilitate al apei, scrie libertatea.ro.
Ministerul Sănătăţii cunoaşte problema
Deşi specialiștii ştiu că lichidul din recipient îşi schimbă compoziţia la raft, legea este ambiguă. În acest sens, Ministerul Sănătății ne-a comunicat: ”Numărul total de colonii revitalizate dintr-o apă minerală /de izvor poate fi doar acela care rezultă din creșterea normal a conținutului de bacterii pe care l-a avut la sursă. Nu este stabilit un număr de germeni pentru interval mai mari decât cel de 12 ore (de la îmbuteliere – n.r.)”.
Cu alte cuvinte, se acceptă că apa îmbuteliată își modifică conținutul bacteriologic, de la momentul testării până ajunge pe masa consumatorului. Cât de mult, în ce limite? Nu spune nimeni! Dacă vă îmbolnăviți, este treaba dumneavoastră! Asta în ciuda Legii apei potabile (Art. 4): ”(1) Apa potabilă trebuie să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană”.
Apa cu microrganisme este periculoasă
”Cu cât o apă are un număr total de germeni aerobi mezofili mai mare, cu atât va fi mai crescut riscul prezenţei în apă a unor agenţi patogeni (bacterii, virusuri, ciuperci, agenţi parazitari)”, spune medicul Ligia Alexandrescu, specialist în nutriție. Principalele afectiuni determinate de aceste bacterii, mai spune nutritionistul, sunt: infecţii urinare, infecții ale plăgilor, gastroenterite, infecţii respiratorii, septicemii, meningite.
Medicul Vasile Barbu, președintele Asociațiie Naționale pentru Protecția Pacienților: ”În urma articolelor apărute în Libertatea am stat de vorbă cu specialiștii în domeniu și am ajuns la concluzia că apa îmbuteliată își schimbă compoziția în timp, iar legislația este ambiguă, în defavoarea consumatorului și trebuie modificată. Concret, trebuie făcute teste ale apelor îmbuteliate nu numai la izvor și după 12 ore de la îmbuteliere, cum se face acum, ci și în ultima zi de valabalitate, adică cu o zi înainte de termenul de expirare al produsului. În urma acestor teste trebuie stabilit un maximum în ceea ce privește parametri admiși de bacterii și de substanțe chimice în apa îmbuteliată în ultima zi de valabilitate. Aceste standarde trebuie trecute pe etichete. În acest fel, consumatorul știe ce consumă, iar instituția abilitată știe ce să verifice”, ne-a spus Vasile Barbu.
Cauzele modificărilor compoziţiei
Deocamdată, ceea ce se ştie despre acest domeniu, despre care nu s-a vorbit niciodată, este că modificările de compoziţie ale apei îmbuteliate vândute la magazin ar avea două cauze. Una este materialul plastic în care este pusă apa şi care, în timp, transmite lichidului elemente din conţinutul său. De asemenea, modul de depozitare este foarte important. Dacă apa de băut nu este păstrată în condiţiile cerute pe etichetă, ea se depreciază.