Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative aparține exclusiv membrilor Guvernului și nu pot face obiectul controlului altor autorități, potrivit proiectului Codului Administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale, condus de Sevil Shhaideh. Prevederea este introdusă în condițiile în care, de-a lungul timpului, procurorii au încercat să ancheteze mai mulți demnitari pentru emiterea unor ordonanțe de urgență sau hotărâri de guvern. Printre aceștia s-au numărat foști miniștri precum Adriean Videanu, Varujan Vosganian sau Daniel Chițoiu. Recent, DNA a anchetat și emiterea ordonanței 13 de către Guvernul Grindeanu, scrie Romania Libera.
Ulterior, CCR a decis că DNA nu avea competența de a ancheta emiterea ordonanței. ”Curtea reţine că aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat”, au explicat judecătorii CCR.
Răspunderea, pasată funcționarilor
Însă, proiectul Codului Administrativ merge mai departe, limitând și mai mult marja de acțiune a procurorilor prin pasarea răspunderii către subordonații miniștrilor. Membrii Guvernului, prin semnare, învestesc cu formulă de autoritate executarea actelor administrative emise în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege. Întocmirea rapoartelor prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate și semnarea documentelor de fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuțiile specifice.
Mai explicit, potrivit articolului următor, actele administrative angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, ”a personalului care, cu încălcarea prevederilor legale, fundamentează din punct de vedere tehnic și al legalității emiterea sau adoptarea lor sau contrasemnează ori avizează, după caz, pentru legalitate aceste acte”. Mai mult, aplicarea actelor nu poate fi stopată chiar dacă nu s-au respectat toate procedurile. Toate actele administrative emise fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate ori avizate din punct de vedere tehnic sau al legalității ”produc efecte juridice depline”.
Practic, subordonații miniștrilor vor fi puși în situația de a-și asuma răspunderea. Refuzul funcționarilor de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actul administrativ, precum şi eventualele obiecţii cu privire la legalitate, se fac în scris și se înregistrează într-un registru special. Persoanele care refuză să semneze ori să avizeze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitate, fără indicarea temeiului legal, răspund administrativ, civil sau penal, după caz, în condiţiile legii.
Dacă va fi aprobat de Guvern, Codul Administrativ urmează să fie trimis Parlamentului care poate opera modificări.
