Una dintre cele mai netransparente structuri ale statului este în mod sigur Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), finanţat de Camera Deputaţilor, potrivit legii de înfiinţare din 1991. Însă activitatea sa este atât de discretă încât nici pe site-ul propriu nu găseşti, de exemplu, de cine este condus. A fost nevoie să dăm câteva telefoane pentru a afla, pe surse, că Irina Moroianu Zlătescu conduce IRDO încă de la înfiinţare.
Pensionabilă din 2008
Apoi, dintr-o stenogramă a unei şedinţe a Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor am aflat că Irina Moroianu Zlătescu este trecută de multă vreme de vârsta pensionării. Iată ce-i spunea secretarul general al Camerei, Cristian Panciu, lui Valeriu Zgonea, fostul şef al deputaţilor: „Mai este o altă problemă, doamna director Zlătescu, din noiembrie 2008, a îndeplinit condiţiile de pensionare şi potrivit Codului muncii, articolul 56, trebuie să hotărâţi, ori să îi facem un alt contract de muncă, ori să se pensioneze”. Cum doamna este în funcţie reiese clar ce s-a hotărât.
APADOR-CH: A funcţionat foarte „discret” timp de 25 de ani
APADOR-CH a derulat între 2014 şi 2016 un proiect menit să popularizeze instituțiile publice plătite de la buget ca să apere drepturile omului în România. Aşa au ajuns cei de la asociaţie la concluzia că IRDO a funcţionat foarte „discret” timp de 25 de ani. De altfel, oricine poate observa asta dacă intră, pur şi simplu, pe site-ul institutului, unde nici măcar conducerea nu apare.
Răspunsuri ca la Radio Erevan
„IRDO a funcțio nat atât de discret încât atunci când i-am pus întrebări firești cum ar fi: ce face IRDO?, pe cine ajută?, pe câți bani funcționează și de cine e condus?, ne-a răspuns arogant și persiflant, cu formule demne de Radio Erevan: IRDO a cheltuit fix atâția bani cât a primit, a ajutat atâția oameni cât a trebuit, și-a publicat rapoartele de activitate într-o revistă obscură cu distribuție necunoscută și nu e treaba noastră cine îl conduce, că au și persoanele alea dreptul la protecția datelor personale, chiar dacă sunt plătite de la buget”, au scris cei de la APADOR-CH pe site-ul propriu.
Asociaţia a dat în februarie IRDO în judecată pentru nerespectarea legii 544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Tribunalul București a obligat IRDO să răspundă la toate întrebările primite de la APADOR-CH, admițând că și IRDO, ca orice instituție publică, este obligată să dea socoteală pentru banii pe care îi primește de la buget și să informeze cu adevărat publicul despre activitățile sale. Sentința tribunalului nu este definitivă, fiind atacată cu recurs.
