O mare bancă europeană ar putea fi naţionalizată

Dexia ar putea avea nevoie de încă un bailout, potrivit cotidianului belgian Les Echos, care scrie că miniştrii de finanţe ai Franţei şi Belgiei ar urma să se întâlnească în cursul zilei de astăzi pentru a discuta despre soarta instituţiei financiare.

 

Grupul Dexia a mai fost salvat de la faliment cu banii cetăţenilor francezi, belgieni şi luxemburghezi la sfârşitul anului 2008, când a primit o infuzie de capital de 6,37 miliarde euro şi garanţii guvernamentale de până la 150 miliarde euro, reduse ulterior la 100 miliarde de euro din noiembrie 2009.

 

În prezent, situaţia băncii este afectată de expunerea mare pe datoria suverană a ţărilor PIIGS, fiind una dintre băncile cu cea mai mare deţinere de obligaţiuni greceşti din afara Greciei, dar şi cu mari deţineri de datorie italiană.

 

Potrivit Les Echos, autorităţile franco-belgiene discută modalitatea prin care Dexia ar putea fi ţinută în viaţă, dat fiind faptul că banca este dependentă de Banca Centrală Europeană pentru finanţare, şi în condiţiile în care celelalte instituţii o împrumută foarte scump.

 

Una dintre propuneri vizează formarea unui joint-venture între Dexia cu banca franceză de stat Caisse des Dépôts şi La Banque Postale, deţinută de Poşta franceză, noua bancă urmând să acorde finanţare autorităţilor locale franceze. Dexia a este una dintre băncile care a finanţat în mod tradiţional municipalităţile din Franţa, care acum, în condiţiile în care pieţele financiare sunt sub stres, găsesc destul de greu bani.

 

Sub acest scenariu, Dexia ar urma să primească lichidităţi prin intermediul Dexia Municipal Agency (cu un stoc de bonduri municipale de 80 miliarde euro), parte a grupului prin care banca îşi găsea finanţare pe pieţele de obligaţiuni garantate, şi care acum nu mai are acces la piaţă decât la costuri prohibitive, în ciuda ratingului AAA.

 

Deşi schema este avantajoasă pentru Dexia, celelalte părţi implicate nu prea sunt de acord. Caisse des Dépôts nu vrea să preia şi activele toxice şi împrumuturile riscante din bilanţurile Dexia. De asemenea, La Banque Postal a subscris la un împrumut de 3,5 miliarde de euro pentru Dexia la începutul acestui an şi nu vrea să se expună şi mai mult la datoria băncii, iar un apropia al Băncii Poştale declară pentru Les Echos că aceasta ar fi de acord cu asigurarea finanţării pentru autorităţile locale, dar că nu vrea să salveze şi Dexia.

 

Statul francez se teme că dacă va mai pune bani pentru Dexia şi-ar putea pierde ratingul AAA, în timp ce belgienii ar vrea ca francezii să îşi asume responsabilitatea şi un portofoliu de obligaţiuni de 100 miliarde euro.

 

Potrivit informaţiilor prezentate de bancă, cele două state deţin direct câte 5,7% din Dexia, Caisse des dépôts are 17,6%, CNP Assurances, deţinută în proporţie de 40% de Caisse, are 3%, autorităţile locale belgiene, prin Communal Holding au 14,1%, cele Trei regiuni belgiene deţin alte 5,7%. Dexia avea active totale de 518 miliarde de euro în iunie 2010, în scădere cu 91 miliarde euro faţă de anul precedent, după ce banca a început să le vândă pentru a-şi îmbuntătăţi poziţia financiară. Spre comparaţie, Belgia a încheiat 2010 cu un PIB de 354 miliarde euro (calculat la preţuri curente).

 

De asemenea, Moody's a anunţat luni că ar putea retrograda Dexia, pentru că banca are probleme de lichiditate.

 

Acţiunile Dexia au căzut cu până la 14% în şedinţa de luni a Bursei de la Bruxelles, şi erau cotate 1,33 euro la ora 15:05, în cădere cu 8% faţă de şedinţa anterioară. În ultimul an, cotaţia acestora a scăzut cu 56,8%.

0

COMENTARII

ADAUGA UN COMENTARIU

ADAUGA UN COMENTARIU

scrie un comentariu nou.

Nume*

Telefon

Email*

Subiect*

Mesaj*

Cod*

IMPORTANT

Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele daune, in cazul unor actiuni inaintate impotriva celor afirmate. Money.ro nu poate fi facut responsabil pentru continutul comentariilor postate de cititori.