‘Dacă o majoritate a voturilor pronunţate vor fi în favoarea creării unei republici catalane, va trebui evident şi imediat declarată independenţa’, a afirmat Gabriella Serra, aleasă regională a formaţiunii separatiste de extremă dreapta CUP, cu prilejul prezentării legii de organizare a referendumului de către un grup de deputaţi pro-independenţă din mai multe formaţiuni politice.
Această lege ‘va crea un regim juridic excepţional’, a precizat Jordi Orobitg, din coaliţia Împreună pentru Da (Junts pel si), formată din separatişti de dreapta şi de stânga.
Lluis Corominas, din cadrul aceleiaşi coaliţii, a explicat că respectiva lege va prevala asupra celorlalte norme aflate în vigoare. Pentru separatişti, această lege va fi mai presus de Constituţia Spaniei, întrucât, aşa cum va stipula articolul 2 din textul în cauză, ‘poporul Cataloniei reprezintă un subiect politic suveran’.
Textul prevede şi crearea unei autorităţi electorale independente însărcinate cu organizarea şi supervizarea scrutinului. În principiu, legea urmează să fie supusă la vot în legislativul catalan la sfârşitul lui august.
Executivul regional este condus de separatişti de la începutul lui 2016, după victoria unei coaliţii favorabile secesiunii în alegerile regionale din septembrie 2015. Opinia publică din Catalonia este divizată în legătură cu independenţa: aproximativ 48,5% dintre catalani sunt împotriva secesiunii şi 44,3% sunt pentru, potrivit unui recent sondaj realizat de un institut din subordinea executivului catalan. O largă majoritate, peste 70%, doreşte ca problema să fie decisă în urma unui referendum.
Preşedintele regional, Carles Puigdemont, a anunţat din septembrie anul trecut că va fi organizat un referendum cu privire la autodeterminare, programat între timp pentru 1 octombrie a.c. Guvernul de la Madrid condus de conservatorul Mariano Rajoy se opune ferm acestui scrutin şi a sesizat Curtea Constituţională spaniolă, care l-a declarat ilegal.
