Astfel, în România cheltuielile pentru pensii se ridică la 8,8% din PIB, țara noastră situându-se, la acest capitol, pe locul șapte la nivelul UE. Altfel spus, avem a șaptea cea mai redusă cheltuială cu pensiile din întreaga Uniune Europeană, conform cifrelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, pentru anul 2012.

O pondere mai mică a cheltuielilor pentru plata pensiilor decât în Româinia se observă în Bulgaria (8,5% din PIB), Slovacia (8,4% din PIB), Letonia (8,2% din PIB), Estonia (7,8% din PIB), Lituania (7,7% din PIB) și Irlanda (7,3% din PIB). România, și cu atât mai mult și celelalte state enumerate, sunt mult sub media UE de cheltuieli pentru pensii, cifrată la 13,2% din PIB.

Pe de altă parte, la polul opus, cu cea mai mare pondere a cheltuielilor cu pensiile, se situează Grecia, o țară aflată pe marginea prăpastiei. Guvernul grec a plătit, în 2012, 17,5% din PIB pentru asigurarea plății pensiilor.

Italienii plătesc pensionarilor sume echivalente cu 16,6% din PIB, în timp ce la francezi aceste cheltuieli dețin o pondere de 15,2% din PIB, iar la austrieci de 15% din PIB.

În Germania, plățile lunare pentru pensionari cumulează 12,3% din PIB, iar în Spania, 12% din PIB.

Îmbătrânirea populației și, implicit, creșterea numărului de pensionari în paralel cu reducerea numărului de angajați care să-i susțină financiar este o problemă tot mai acută în UE și în mod special în România, care s-a confruntat și cu un exod al tinerilor apți de muncă în contextul aderării țării noastre la UE.

Conform unui raport realizat de BCR în anul 2013, „România se află în top 5 state membre UE (alături de Slovacia, Polonia, Letonia și Slovenia) care vor cunoaște cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populației în următoarele decenii. Mediana vârstei populației totală va ajunge la 46 de ani în 2030 și 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011”, notează autorii raportului BCR Cercetare „Implicațiile economice ale procesului de îmbătrânire a populației din România”.