Criza elenă a dominat reuniunea de la Riga a miniştrilor europeni de Finanţe. Pe lângă Grecia, cei 28 de reprezentanţi ai statelor membre ale UE au mai fost preocupaţi şi de un posibil viitor proiect comunitar: uniunea pieţelor de capital. Primele decizii privind înfiinţarea unui asemenea mecanism de finanţare a investiţiilor europene sunt luate acum, chiar dacă se preconizează că proiectul va fi definitivat în 2019. „E extrem de important pentru noi şi e neapărat necesar să începem acum”, a afirmat ministrul european de resort Jonathan Hill, în capitala Letoniei.
Scopul viitoarei uniuni îl reprezintă extinderea surselor de finanţare pentru investitori, pe lângă clasicele credite oferite de bănci – a adăugat Hill. De asemenea, şi întreprinderile mici şi mijlocii din Europa ar trebui să poată profita de noul instrument financiar – îşi doresc promotorii ideii. „Astfel, în vederea investiţiilor, am putea debloca un capital îngheţat până acum. Barierele încă existente în UE vor trebui înlăturate”, a declarat Jonathan Hill.
În vara acestui an vor fi înaintate planuri concrete privind reglementările legislative necesare în vederea înfiinţării noii uniuni.
Banca Federală: „Un potenţial însemnat”
Preşedintele Băncii Federale a Germaniei, Jens Weidmann, susţine noul proiect european: „Uniunea pieţelor de capital are un potenţial însemnat pe termen lung, atât privind o mai bună distribuire a capitalului, cât şi a riscurilor.”
Totuşi, Weidmann este de părere că efectele benefice ale viitorului mecanism de finanţare se vor vedea în timp, întrucât acesta nu este o soluţie rapidă pentru nivelul actual de investiţii – scăzut semnificativ după criza financiară din 2008.
Comisarul european Jonathan Hill şi miniştrii europeni de Finanţe apreciază că viitoarea uniune le-ar putea asigura tinerilor antreprenori mai mult capital de risc, acum – în era economiei digitale. Europenii şi-au propus să preia modelul SUA – unde investiţiile directe în tinerele companii sunt mult mai mari şi mai răspândite ca în Europa.
În Europa, băncile domină finanţarea activităţilor economice. Ca atare, unele instituţii bancare au rezerve faţă de planurile miniştrilor europeni, chiar şi în condiţiile în care Comisia Europeană le asigură că proaspăta uniune nu va reprezenta o concurenţă pentru ele, ci un instrument suplimentar.
Bine gândită şi perfect funcțională, uniunea pieţelor de capital ar putea fi avantajoasă pentru Europa, crede Jens Weidmann.
„Mai multe surse de finanţare, mai multă stabilitate„
În opinia analistului financiar Guntram Wolff, de la Ministerul Federal al Finanţelor, viitoarea uniune va face mai sigur sistemul european de finanţare. Însă şi oamenii de rând care vor să economisească ar putea trage foloase de pe urma uniunii.
Pe o piaţă financiară extinsă şi stabilă, aceştia ar putea primi dobânzi mai mari la depozite, dacă ar avea alternativă la conturile de economii clasice, puse la dispoziţie de către bănci.
În ciuda prognozelor şi planurilor optimiste, scepticii trag semnalul de alarmă: o uniune prost reglementată ar putea atrage cu sine riscuri şi mecanisme financiare – ca securitizarea (modalitate de finanţare prin crearea de titluri de valoare) opacă ce a declanşat criza din 2008.
În anii următori, UE intenţionează să finanţeze proiecte „strategice” din bani publici şi surse private. 315 miliarde de euro ar trebui să fie investiţi în infrastructură şi alte proiecte. „Avem o largă susţinere şi trebuie să ne concentrăm asupra principalei noastre priorităţi: creşterea economică. Numai astfel este combătut cu succes şomajul, mai ales în rândul tinerilor. Şi trebuie s-o facem acum, nu cândva!”, a afirmat după reuniunea de la Riga ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble.
Expertul Guntram Wolff este ceva mai reţinut în privinţa efectelor viitoarei uniuni. Noul instrument de finanţare nu va da roade imediat şi nici nu e leacul miraculos pentru statele din sudul continentului care se confruntă cu greutăţi.
