In timp ce a avut loc dezbaterea pe tema educatie si piata muncii in cadrul Guvernului Privat, Ministerul Educatiei a finalizat raportul privind “Starea invatamantului” pentru 2007-2008.

Potrivit raportului intocmit de Ministerul Educatiei, aproape 50%

dintre absolventii de liceu nu au diploma de BAC, in timp ce aproape unul din cinci elevi au abandonat studiile in anul scolar 2007-2008.

Starea sistemului educational nu s-a ameliorat in ultimii doi ani, Romania continua sa fie pe ultimele locuri in Europa in ceea ce priveste starea educatiei. Astfel, Romania ocupa penultimul loc in privinta participari la toate nivelurile de educatie, doar 50,5% dintre tineri urmand toate nivelurile de scolarizare, fata de aproape 60%, cat este media in UE. Desi oficialii spun ca investitiile in sistemul educational romanesc au crescut si sunt comparabile cu cele inregistrate la nivel eu

ropean, rezultatele raportului privind “Starea invatamantului” pentru 2007-2008 arata ca avem una dintre cel mai slab educate tinere generatii dintre statele UE.

Statisticile internationale ne ofera o imagine dezastruoasa a invatamantului romanesc, la aproape 20 de ani de la Revolutie. La toate nivelurile sistemului de educatie – gimnazial, preuniversitar si universitar -, performantele elevilor si studentilor romani sunt submediocre.

Romania se afla pe ultimul loc in UE si la distanta foarte mare de toate celelalte tari la evaluarile legate de intelegerea lecturii – PIRLS (elevii de clasa a IV-a) si PISA (clasa a VIII-a si a IX-a).

Peste 22% dintre elevii romani de clasa a VIII-a se situeaza sub nivelul inferior de performanta la matematica si stiinte (testul TIMMS 2007), ceea ce face ca Romania sa concureze cu tari ca Iran, Chile, Tunisia, Botswana, Ghana sau Africa de Sud. Nici una dintre universitatile romanesti nu se afla in topul 500 Shanghai la nivel global. Romania este pe ultimul loc in Europa in privinta participarii la o forma de educatie a tinerilor intre 15 si 24 de ani.

Romania se situeaza pe locul 85 in topul global al competitivitatii fortei de munca (World Economic Forum 2007-2008), dupa tari ca Burkina Faso, Bangladesh, Tunisia, Madagascar si Kenya. La capitolul productivitate a muncii, Romania depaseste doar Bulgaria in Uniunea Europeana. In privinta dificultatilor de recrutare, Romania ocupa in aceasta vara locul 1 in lume, cu 73% dintre angajatori intampinand probleme in acoperirea nevoilor de personal (studiul Manpower 2008).

Doua statistici elocvente ne indica faptul ca problemele vin din sistemul de educatie deficitar – aproape 80% dintre absolventii de invatamant superior activeaza profesional in alta specialitate decat cea in care s-au pregatit. Rata somajului real in randul tinerilor pana in 24 ani este de 20-22% (fata de 4-7% declarate oficial).

Managerii si consultantii din mediul de business, precum si expertii din mediul academic au identificat o serie de probleme punctuale in sistemul romanesc de educatie cu efecte negative asupra pietei muncii si asupra competitivitatii economiei romanesti:

1. Programa scolara si academica sunt total rupte de realitate, nu tin cont de cerintele din economia reala;

2. Calitatea slaba a invatamantului primar, secundar si tertiar provine si din slaba calitate a actului didactic si din metodologia de predare depasita;

3. Invatamantul romanesc nu este orientat spre practica, ci se bazeaza pe reproducerea unor notiuni teoretice fara aplicabilitate imediata;

Oamenii de afaceri reuniti in sedinta Guvernului Privat pe tema Educatie-Piata muncii sunt de parere ca sistemul romanesc de educatie are nevoie de o reforma structurala, ale carei efecte s-ar vedea abia dupa 10-15 ani din momentul in care ar fi pusa in aplicare efectiv.

Cu toate acestea, o serie de solutii punctuale pot fi aplicate insa imediat, pentru a regla din mers oferta educatiei romanesti cu cererea de pe piata muncii:

1. Implicarea mediului de afaceri in definirea programei scolare.

Rolul acestei masuri este acela de punere in acord a nevoilor concrete de pe piata muncii cu materiile de predare din scolile profesionale sau din universitati. “In alte tari, este o practica obisnuita incheierea de parteneriate intre institutiile de invatamant superior si agentii economici in constructia curicculei”, spune Monica Tatoiu, directorul general al Oriflame Romania.

2. Realizarea de studii privind evolutia pietei muncii in urmatorii trei-patru ani.

Sensul acestor analize este acela de dimensionare a grilei de scolarizare la cerintele economiei reale.

“Autoritatile trebuie sa faca in permanenta analiza nevoilor mediului de business – de azi, dar mai ales de maine – si alinierea programei scolare la acestea”, explica Dan Berteanu, managing partner al United Business Development. Alina Ban, manager HR al Cosmote Romania, observa “inexistenta unor strategii pe termen lung corelate cu dezvoltarea pietei muncii (ci doar a unor initiative izolate)”.

3. Stimularea angajatorilor pentru implicarea activa in programe de “internship”, prin oferirea de facilitati atat de ordin administrativ, cat si fiscal.

Programele de “internship”, sau de practica in companii, au rolul de “a le oferi elevilor si studentilor oportunitati de intelegere a pietei muncii si de pregatire practica pentru viitoarele locuri de munca”, dupa cum arata Camelia Stanculescu, general manager al Manpower Romania.

4. Introducerea unei perioade de practica obligatorie de doua-trei luni, care sa aiba loc oricand in timpul anului de invatamant.

Este o masura complementara celei anterioare si vine sa contrabalanseze metodologia de predare extrem de teoretica din scoala romaneasca. “Este o conditie necesara in pregatirea absolventului pentru integrarea cat mai rapida pe piata muncii”, spune Mihai Tudor, director al IBM Romania.

5. Atragerea de visiting professors din mediul de business sau din strainatate.

Lipsa de aplicabilitate a unor materii din sistemul de invatamant poate fi compensata prin cursuri extrem de practice venite de la specialisti din companii. “Mi se pare importanta crearea unui mecanism de «special guests» – din mediul de afaceri sau universitar, local si international. Ar putea fi dezvoltate, de asemenea, programe de coaching sau de mentoring intre studenti si profesionisti de pe piata fortei de munca”, arata Ruxandra Stoian, director in cadrul PricewaterhouseCoopers Romania.

6. Formarea de consilii de administratie mixte in conducerea unitatilor de invatamant din care sa faca parte si oamenii de afaceri.

Aceasta masura presupune o descentralizare autentica la nivelul unitatilor de invatamant din preuniversitar, prin care directorul scolii si consiliul de administratie sunt echivalentul CEO-ului si board-ului. “Din acest consiliu de administratie ar trebui sa faca parte si reprezentantii mediului de business, si reprezentantii comunitatii locale”, explica Marian Stas, presedintele Fundatiei Codecs pentru Leadership.

7. Implementarea de programe pentru tineri antreprenori inca din ciclul gimnazial.

Dupa modelul unor programe din Occident, elevii pot fi educati inca din primele clase cu spiritul antreprenorial, fiind invatati sa faca un plan de afaceri sau un calcul al costurilor. “In SUA, acum o suta de ani, un om de afaceri nemultumit de conservatorismul sistemului de invatamant se ducea la scoala sa le explice elevilor cat de important este sa fii independent financiar de la o varsta cat mai frageda, ce inseamna sa fii antreprenor”, spune Stefania Popp, director executiv al Junior Achievement Romania.

8. Infiintarea de scoli profesionale in jurul platformelor industriale.

Potrivit lui Valentin Tomsa, directorul general al SAP Romania, intr-o economie complexa este nevoie de mai multe tipuri de sisteme de invatamant. “Ar trebui sa se ofere facilitati pentru dezvoltarea de scoli profesionale in jurul unor mari companii sau platforme industriale”, precizeaza acesta.

9. Dezvoltarea cunostintelor si abilitatilor cadrelor didactice prin introducerea de programe de training si dezvoltare continua a acestora.

Aceasta masura trebuie completata printr-un sistem de evaluare bine pus la punct. “O solutie consta in organizarea de comisii internationale de evaluare a profesorilor universitari, dupa modelul Germaniei de Est, dupa unificare”, spune Valentin Pauna, vicepresedintele HR al Bancpost.

10. Finantarea pe criterii de performanta a unitatilor de invatamant. “Ar trebui creat urgent un sistem credibil de ranking al universitatilor”, este de parere George Butunoiu, managing partner al GB Executive Search. Si Adrian Stanciu, managing partner al Human Synergistics, considera ca invatamantul romanesc trebuie pus pe baze de performanta. “Cei care dau banii in momentul acesta in sistem nu au nici un drept de a alege ceea ce primesc, primesc un produs asupra caruia nu au nici un fel de influenta”, explica Stanciu.