Orban: Pe termen lung, nu putem exclude participarea României cu fonduri la FMI

Într-un interviu acordat AGERPRES, Orban a precizat că nu ar fi logic ca România să contribuie la capitalizarea de 200 de miliarde de euro convenită de statele Uniunii Europene, la Consiliul European din 8-9 decembrie, în condiţiile în care Bucureştiul se află deja într-un acord stand-by cu FMI, dar ministrul a recunoscut că, în acest moment, nu există nimic semnat în acest sens.

 

De asemenea, Leonard Orban a vorbit şi despre absorbţia fondurilor europene, context în care a reclamat întârzieri pe care le provoacă Autoritatea Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) procesului de absorbţie a banilor europeni.

 

Pornind de la statutul său de tehnocrat, ministrul a recunoscut că Guvernul are nevoie de mai mulţi specialişti, fie tehnocraţi, fie înregimentaţi politic.

În interviu, ministrul Afacerilor Europene nu a evitat să vorbească nici despre strategia sa de păstrare a economiilor personale.

 

AGERPRES: Referitor la cel mai recent Consiliu European, deciziile care s-au luat acolo cum rezolvă criza de încredere de pe pieţele financiare, acum, când ţările Uniunii Europene au tot mai mari probleme în asigurarea finanţărilor, având în vedere că deciziile de la Bruxelles sunt cu aplicare din a doua jumătate a anului 2012, din anul 2013? E nevoie de măsuri urgente, aşa s-a tot spus.

Leonard Orban: În măsura în care pieţele financiare nu se vor calma, există riscul să fie necesară luarea unor măsuri suplimentare pe termen scurt. Pentru că pe termen mediu şi pe termen lung, după părerea mea, deciziile care au fost luate la Consiliul European din 8 şi 9 decembrie sunt foarte importante şi vor asigura o schimbare radicală în ceea ce priveşte modalitatea în care vor fi conduse politicile macroeconomice în statele membre şi modul în care va funcţiona Uniunea ca un tot. În ceea ce priveşte măsurile pe termen scurt, s-au luat anumite decizii, deci pe de-o parte, această decizie de intrare în vigoare a mecanismului european de stabilitate mai devreme decât era prevăzută, la mijlocul anului 2012, de asemenea, asigurarea acelui plafon de 500 de miliarde de euro, care să fie permanent asigurat astfel încât să poată să se recurgă la el în situaţia în care anumite state membre nu fac faţă unor dificultăţi. De asemenea, este vorba şi de o contribuţie suplimentară a statelor membre, atât din zona euro, cât şi din afara zonei euro, la Fondul Monetar Internaţional, contribuţie care ar urma să fie utilizată, dacă anumite state membre se confruntă cu dificultăţi. Deci sunt nişte măsuri pe termen scurt care au fost luate. Întrebarea este dacă sunt sau nu suficiente. Nu exclud ca aceste măsuri (pe termen scurt - n.r.) să nu fie suficiente şi să fie nevoie de măsuri suplimentare. E un punct de vedere care e împărtăşit de multă lume şi pe care multă lume consideră că ar putea să fie necesare.

 

AGERPRES: Cred că o planificare există, un plan B, un plan de rezervă. Ce alte măsuri suplimentare s-ar mai putea lua?

Leonard Orban: Sunt diferite opţiuni. Sunt foarte multe formule care au fost discutate. Nu le-aş putea numi un plan B, ci le-aş numi opţiuni care vor putea fi luate de diferite instituţii europene. De exemplu, o implicare mai activă a Băncii Centrale Europene. Dar, repet, aici, vorbim de o instituţie independentă, care are propria politică şi trebuie să respectăm această independenţă a Băncii Centrale Europene. O altă formulă este fixarea unei sume nelimitate în ceea ce priveşte atât Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară cât şi în ceea ce se va transforma Mecanismul European de Stabilitate şi, în măsura în care nu vei mai avea o ţintă fixată de 500 de miliarde sau 1.000 de miliarde, ci practic nelimitat, poţi să pui la dispoziţie diferitelor state membre aflate în dificultate sume importante, în măsura posibilului, ar putea conduce la calmarea pieţelor. Mai e şi opţiunea eurobondurilor, dar şi aceasta este o opţiune pe termen mediu, nu imediat, pentru că există o discuţie dacă emiterea de eurobonduri nu încalcă prevederile actualului tratat şi asta presupune o modificare a tratatului (UE - n.r.). Deci sunt multe discuţii pe această chestiune, diferite formule care sunt discutate, deocamdată ele au fost respinse de anumite state membre, în principal de Germania, dar nu numai. Rămâne de văzut, eu sper că măsurile luate la Consiliul European vor fi suficiente, că, dincolo de evoluţiile pe termen mediu şi pe termen lung, cele pe termen scurt vor fi favorabile. Dar nu putem exclude posibilitatea să fie luate măsuri suplimentare pe termen scurt. (...) Deciziile pe termen mediu şi pe termen lung, aşa cum au fost formulate, vor fi transformate în prevederi de acord, care vor fi şi ele negociate şi, după aceea, agreate şi semnate - se doreşte să fie semnat acordul interguvernamental în martie, anul viitor şi după aceea va fi procesul de ratificare în parlamentele statelor participante la acord.

 

AGERPRES: Aţi menţionat contribuţia ţărilor UE la FMI. Şi domnul preşedinte, şi dumneavoastră aţi spus că România, fiind în acord cu FMI, nu contribuie la acest nou fond...

Leonard Orban: Da, am spus că ar fi ilogic ca unui stat care se află într-un program de asistenţă macroeconomică financiară să contribuie cu fonduri la această instituţie, în condiţiile în care, chiar dacă nu primeşte fonduri, are cumva un acces în anumite condiţii la fondurile acestei instituţii. Dar, deocamdată, chestiunea aceasta nu apare nicăieri scrisă, dar din dialogul pe care l-am avut cu diferite instituţii comunitare, nu se pune în momentul de faţă problema ca România să contribuie cu sume la FMI.

 

AGERPRES: Dar nu este exclus?

Leonard Orban: Nu putem exclude acest lucru, pe termen scurt şi pe termen mediu este improbabil, este foarte puţin probabil. Pe termen lung, nu putem exclude această participare cu fonduri la această instituţie internaţională.

 

AGERPRES: Ce garanţii sunt oferite de liderii europeni şi ai ţărilor membre ale UE că aceste măsuri decise vor fi implementate? Pentru că şi la Consiliul European precedent s-a vorbit despre acea decizie ca băncile-mamă să nu-şi retragă banii din subsidiarele din afara zonei euro, cum e şi cazul României, dar nu s-a semnat nimic. Sunt incertitudini, nu se mai vorbeşte de încă o Iniţiativă de la Viena.

Leonard Orban: Ştiu, dar există o implicare a Autorităţii Bancare Europene, care, în strânsă legătură cu băncile centrale din statele membre, identifică mijloace prin care să păstreze acest nivel de expunere a băncilor din zona euro în statele non-euro. Există în momentul de faţă un dialog, există încercări ca decizia luată la nivelul Consiliului European, la nivelul şefilor de stat şi de guvern din statele membre, să fie pusă în practică. În ce măsură va mai exista un acord Viena II e dificil de spus în momentul de faţă, dar sperăm ca pe baza deciziilor luate să se găsească o formulă astfel încât să fie menţinut acest nivel de expunere.

 

AGERPRES: Domnule ministru, uitându-mă pe declaraţia dumneavoastră de avere, postată pe site-ul MAEur, am văzut că economiile vi le păstraţi în euro, la bănci din România, cu capital românesc, austriac. Aveţi încredere în sistemul bancar, în băncile din România în continuare?

Leonard Orban: Bineînţeles că am încredere. E foarte important să ştim care e situaţia sistemului bancar românesc, acest sistem este solid, Banca Naţională a României a aplicat nişte reguli prudenţiale chiar mai stricte decât prevederile la nivel comunitar, fapt care a garantat o anumită soliditate, atât a băncilor româneşti, atâtea câte au mai rămas, cât şi a filialelor băncilor din zona euro prezente pe piaţa românească. Sigur, asta nu înseamnă că am putea fi scutiţi de orice fel de risc în condiţiile în care situaţia externă, situaţia din diferite state membre ale Uniunii Europene se va deteriora în continuare. Dar rămân încrezător, nu mă sperie în niciun fel acele scenarii care au fost create privind posibilitatea spargerii zonei euro, posibilitatea dispariţiei zonei euro sau chiar a dispariţiei monedei euro. E puţin probabil, pentru că - ce am putut constata cu ochii mei, pentru că l-am însoţit pe preşedintele Băsescu la reuniunile Consiliului European din martie 2010 şi până prezent - am putut constata voinţa liderilor europeni de a lua măsurile necesare pentru protejarea zonei euro.

 

AGERPRES: Deci nu aveţi de gând să vă convertiţi economiile din euro în alte monede, în dolari?

Leonard Orban: Nu, pentru că, în general, avuţia mea nu e la nivelul celor care câştigă din diferenţa de curs, din diferite operaţiuni în care utilizează diferenţa de curs. Şi în condiţiile astea sunt la fel ca ci care au o anumită sumă de bani şi o ţin în bancă, deci diferenţele de curs probabil vor fi relativ limitate, dacă nu intervin anumite accidente şi în condiţiile alea e puţin probabil să intervină prăbuşiri semnificative.

 

AGERPRES: Dar pe leu pariaţi?

Leonard Orban: Sigur, şi leul arată în momentul de faţă suficient de bine. Eu nu sunt specialist, eu sunt simplu cetăţean, v-am răspuns la ultimele două întrebări ca simplu cetăţean care are nişte bani la bancă. Leul pare destul de solid în momentul de faţă, au fost semne încurajatoare. Eu sper ca acele condiţii externe să nu se deterioreze în continuare atât de mult ca şi leul să fie afectat.

 

AGERPRES: Leul e totuÅŸi legat de euro.

Leonard Orban: Bineînţeles, există o legătură foarte strânsă. Dar dacă tot m-aţi întrebat, ca simplu cetăţean aş recomanda celor care au o anumită sumă de bani în general să aplice principiul ouălelor în mai multe coşuri. Şi să nu uite că există acea protecţie pentru deponenţi, plafonul de 100.000 de euro, care e un element important şi de care trebuie să se ţină cont.

 

AGERPRES: Ca să încheiem subiectul economiilor dumneavoastră personale, nu aţi ocolit în mod deliberat, cu obstinaţie, băncile greceşti, bănuiesc, nu? Am văzut că nu aveţi bani în băncile româneşti cu capital grecesc.

Leonard Orban: Deciziile de alocare a diferiţilor bani au fost luate cu mult timp înainte să se vorbească, să putem constata criza grecească, deci nu au fost legate de această situaţie. Mai ales că banii am început să-i depun la diferite bănci cu mult înainte de a începe a se manifesta efectiv criza din Grecia.

 

AGERPRES: Domnule ministru, să ne întoarcem la deciziile de la Consiliul European, unde România a acceptat o decizie uniformă: deficit structural de maximum 0,5% din PIB şi datorie publică de maximum 60% din PIB. Noi avem condiţii diferite de cele ale Germaniei, Franţei, Italiei, care au alte posibilităţi de dezvoltare, au alte mijloace, angrenaje. Poate România să stea în acelaşi coş cu Italia, Franţa, în acelaşi cadru restrictiv şi să aibă aceleaşi şanse de dezvoltare ca ale acestor ţări?

Leonard Orban: E clar că întrebarea dumneavoastră e bazată pe puncte de vedere foarte diferite, inclusiv la nivelul specialiştilor. Sunt unii care spun că da, se poate, sunt alţii care spun că am avea nevoie de deficite mai mari, pentru a ne putea dezvolta. Sunt economist, după părerea mea, poţi să te dezvolţi inclusiv având deficite mici sau chiar surplusuri în măsura în care eşti capabil să utilizezi eficient banii pe care îi ai la dispoziţie. În plus, un lucru foarte important: să nu uităm că şi acum, în perioada 2007-2013, şi foarte probabil în perioada următoare, 2014-2020, România va beneficia de sume importante, ca fonduri nerambursabile, care pot fi utilizate în dezvoltare, în timp ce statele dezvoltate nu beneficiază de asemenea sume, ele sunt contributori net la bugetul UE. Deci este un element pe care nu trebuie să-l scăpăm din vedere, sunt sume care ajută la dezvoltarea economică. Să vă dau un exemplu, anul acesta o parte importantă a creşterii economice a Poloniei este datorată unei utilizări a fondurilor comunitare, atragerii unor sume importante de la bugetul Uniunii Europene. În plus, o sănătate a finanţelor, o aşezare pe alte baze, baze mai bine structurate, a economiei româneşti este în favoarea dezvoltării. Şi tocmai de aceea, părerea mea este - mă refer strict economic, nu mă refer la aspectele politice a spune 'Nu' acestui acord interguvernamental ar însemna practic să te marginalizezi, ar însemna să te pui la marginea Uniunii Europene. Uitaţi-vă ce dezbateri au loc în Marea Britanie şi ce economie are Marea Britanie! În măsura în care suntem capabili să luăm decizii inteligente de politici macroeconomice, chiar şi cu un deficit limitat sau chiar şi cu surplus, am putea să continuăm dezvoltarea într-un ritm rapid.

 

AGERPRES: Domnule ministru, enumeraţi-ne trei avantaje şi trei riscuri cu privire la aderarea noastră la acest acord interguvernamental.

Leonard Orban: Din punct de vedere economic, am punctat. Din punct de vedere politic, este fundamental. Este o linie roşie a politicii pe care o avem, de a evita apariţia unei fragmentări în interiorul Uniunii Europene. A nu ne ralia la această iniţiativă înseamnă practic nu numai să ne marginalizăm, ci să ne transformăm real într-un club de mâna a doua în interiorul Uniunii Europene. Ne dorim aşa ceva?!

 

AGERPRES: Nu, dar dumneavoastră nu puneţi problema avantajelor intrării în acest pact, ci a dezavantajelor rămânerii în afara lui.

Leonard Orban: Nu, nu am spus asta, pentru că anterior v-am răspuns la întrebarea avantajelor economice. Sunt avantaje - să-ţi aşezi economia pe baze sănătoase. În anii '90, suedezii au întreprins măsuri foarte dure, măsuri extrem de nepopulare. Cei care au întreprins măsurile alea au fost daţi de-o parte imediat. Abia acum, când a început criza, lumea a înţeles cât de important a fost că la un anumit moment au existat persoane care au avut forţa să întreprindă aceste măsuri. Şi acum cei care pe vremea aia erau consideraţi nu cei mai nepopulari, ci culmea lipsei de nepopularitate, în momentul de faţă sunt văzuţi din altă perspectivă. Uitaţi-vă cine are surplus în anul acesta: Suedia. E un exemplu relevant, cum că aşezând economia pe alte baze, venind cu principii bugetare sănătoase, poţi să continui să te dezvolţi. Uitaţi-vă la Polonia, alt exemplu care ne arată foarte clar că poţi să te dezvolţi neavând deficite bugetare foarte mari. Principalul avantaj din punct de vedere economic este că eşti mai conectat, asiguri convergenţa cu ce se întâmplă la nivelul celorlalte state membre, asiguri reala convergenţă a economiei româneşti cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.

 

AGERPRES: Domnule Orban, dar poate nu excludeţi şi anumite riscuri ale aderării la acest pact. Există şi riscuri, pentru că şi când conduci o maşină, ai într-o parte acceleraţia şi în cealaltă parte frâna?

Leonard Orban: Nu aş vorbi de riscuri neapărat, ci de anumite limitări. În momentul de faţă, în format 26, deci fără Marea Britanie, dacă se va merge cu formula aceasta de acord interguvernamental, vor fi nişte limitări din punct de vedere juridic şi din punct de vedere al aplicării diferitelor măsuri. Vă dau două exemple... În primul rând, pe acord interguvernamental nu vei putea folosi instituţiile comunitare pentru urmărirea implementării diferitelor măsuri pe care le ai în acord şi asigurarea rolului pe care îl are Comisia Europeană, de gardian al Tratatelor. În al doilea rând, noi instituţii. Chiar dacă reduse, sub o formă sau alta, rişti să adaugi anumite structuri suplimentare la ceea ce există în momentul de faţă. Şi ar putea să existe o duplicare a eforturilor, o anumită competiţie. Şi tocmai de aceea e de evitat acest scenariu, ar fi extrem de util ca Marea Britanie să se alăture acestui demers şi, până la urmă, dintr-un acord interguvernamental, să intrăm pe modificarea tratatelor Uniunii. În primul rând, la asta mă refer, ca limitări. Sigur că se poate discuta de chestiunea că, în momentul în care vei fi obligat să ai un deficit structural de 0,5% sau surplus, anumite măsuri va fi mai greu să le iei şi va trebui să fii foarte atent asupra cheltuielilor pe care le ai în buget. Dar, până la urmă, dacă o vom face, vom avea capacitatea să o facem, va fi un salt calitativ extrem de important. Dar ca să o facem, va trebui să continuăm reformele structurale. Este esenţial ca, pentru a ne încadra în acest deficit structural de 0,5% sau să atingem surplusul, e nevoie să continuăm reformele structurale, să aşezăm economia românească pe baze mult mai sănătate, mai performante.

 

AGERPRES: Spuneţi că trebuie să continuăm reformele structurale, dar, aş vrea să vă întreb, Guvernul din care faceţi parte exclude în totalitate noi măsuri de austeritate comparabile cu cele din 2010 - tăieri drastice de salarii, disponibilizări, taxări suplimentare la pensii - pentru că nu puteţi tăia pensiile?

Leonard Orban: Aţi văzut proiectul de buget pentru 2012, nu există asemenea chestiuni, ci inclusiv sunt avute în vedere anumite ajustări pe plus de salarii şi pensii şi creşterea anumitor cheltuieli, dar în măsura în care situaţia externă ne va permite. Oricum avem obiectivul de a atinge deficit bugetar zero în 2013. A spune că aplicarea viitorului acord interguvernamental, pact fiscal, aşa cum arată în momentul de faţă situaţia, în mod clar nu va conduce la modificări, la tăieri de salarii, de pensii, tăieri drastice ale altor cheltuieli absolut necesare. Ca să te încadrezi într-o anumită disciplină bugetară, trebuie să evaluezi fiecare cheltuială în parte şi până la urmă să vezi în ce măsură se justifică, în ce măsură nu se justifică. Nu exclud ca în viitor anumite cheltuieli să fie tăiate, dar din zona în care, repet, nu ar exista justificarea sau doar o justificare parţială a anumitor cheltuieli.

 

AGERPRES: Domnule Orban, aţi fost negociator-şef pentru aderarea la Uniunea Europeană, în cazul pactului de guvernanţă fiscală ce poate România să mai negocieze până la semnarea documentelor?

Leonard Orban: Aici e un exemplu foarte clar. Ce ar fi însemnat să stai de-o parte. Fiind acolo, la masa în care se discută şi se vor discuta, se va negocia fiecare articol al acestui acord interguvernamental, vei putea să ridici sensibilităţile, să pui pe masă diferitele probleme pe care le ai. De exemplu, una dintre chestiuni se referă la ceea ce spuneaţi anterior, nivelul de expunere a filialelor băncilor din zona euro, menţinerea nivelului de expunere, dar ţine, mai degrabă, de un proces mai larg, procesul de recapitalizare a băncilor. O altă chestiune, în ce măsură se doreşte să se ajungă la o armonizare a standardelor sociale. Iarăşi, e o discuţie unde există anumite puncte de vedere ale părţii române. O altă discuţie ţine de impozitarea directă, în ce măsură şi până unde se va merge cu acest proces, vorbim de o coordonare a politicilor fiscale sau de o armonizare a acestor politici fiscale, care poate să conducă o coordonare sau impozite similare sau identice în statele membre. Aici, fiind prezent la masa discuţiilor, poţi să-ţi ridici obiecţiile pe care le ai şi în măsura în care ai parteneri cu poziţii similare, poţi să te opui introducerii unor asemenea prevederi sau să propui anumite prevederi. Deci, încă o dată, prin această chestiune se subliniază cât este de important faptul că nu eşti în afara jocului, că eşti la masa unde se discută şi se iau decizii.

 

AGERPRES: Domnule ministru, dumneavoastră sunteţi ceea ce se numeşte un tehnocrat, neafiliat politic, sunteţi membru al Guvernului fără să fiţi membru al vreunui partid de la guvernare. Ar mai fi şi domnul Predoiu în situaţia dumneavoastră. Ar fi mai eficient sau mai slab un guvern al României compus în totalitate de tehnocraţi, cum e în Italia cabinetul Monti? Mai ales în anul electoral 2012.

Leonard Orban: N-aş vrea să apară cumva că îmi ţin partea şi tocmai de aceea ar fi o intervenţie subiectivă. Dincolo de întrebarea dumneavoastră, avem nevoie de mai mulţi profesionişti, fie că sunt membri de partid sau sunt tehnocraţi, în zonele în care se iau decizii importante. Avem nevoie de expertiză, avem nevoie de profesionalism peste tot, pentru că dacă nu înţelegem că trebuie avem mai mult decât e în momentul de faţă, ne va fi foarte greu să modernizăm România.

 

AGERPRES: Referitor la absorbţia fondurilor europene, ce semnale aveţi de la Comisia Europeană pentru reluarea cererilor de rambursare pe proiectele europene?

Leonard Orban: Sperăm ca săptămâna asta să avem câteva veşti bune în ceea ce priveşte acest proces, sperăm să putem relua transmiterea de cereri de rambusare către Comisie, dar e probabil ca această reluare a cererilor de rambursare să se facă gradual. Deci, program cu program, etapizat, nu toate programele unde procesul a fost întrerupt vor fi reluate în acelaşi moment.

 

AGERPRES: Câţi bani avem blocaţi în momentul acesta?

Leonard Orban: Noi am avea să transmitem Comisiei Europene cereri de rambursare de aproximativ 600 de milioane de euro - nu aş zice bani blocaţi - dar pregătite să fie transmise Comisiei Europene şi în funcţie de asta ne vom plia.

 

AGERPRES: În procesul acesta de verificare a achiziţiilor publice în programele europene, cum calificaţi activitatea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, pentru că este o instituţie care nu vă este subordonată, dar are un rol atât de important în sistemul acesta?

Leonard Orban: E clar că în momentul de faţă s-au făcut anumiţi paşi înainte, dar mai sunt necesari şi alţii. Am schimbat arhitectura sistemului, am introdus nişte reguli mai dure, dar constatăm apariţia unor blocaje serioase la nivelul instituţiei despre care vorbeaţi şi trebuie clar ca, dincolo de regulile dure şi clare noi, să reuşim şi să fluidizăm întregul proces, pentru că rezolvăm, pe de-o parte o problemă, a suspiciunilor care planau până acum asupra corectitudinii licitaţiilor, dar pe de altă parte ne lovim cu altă problemă - avem blocaje la nivelul ANRMAP-ului şi se produc întârzieri majore în sistem.

 

AGERPRES: ÃŽn ce constau blocajele acestea?

Leonard Orban: Nu există capacitate suficientă să fie procesate cererile, formularele care sunt transmise de diferite autorităţi contractante.

 

AGERPRES: Aţi stat de vorbă cu doamna Cristina Trăilă, preşedintele ANRMAP?

Leonard Orban: Am stat de nenumărate ori de vorbă doamna Trăilă. Subiectul a fost abordat de mai multe ori inclusiv la nivelul unor şedinţe de guvern, în ideea identificării problemelor care conduc la întârzierile majore care există în momentul de faţă.

 

AGERPRES: Guvernul urmează să ceară Comisiei Europene realocarea de fonduri între programele operaţionale. De unde veţi cere să se ia şi unde veţi cere să se ducă banii?

Leonard Orban: Mai aveţi un pic de răbdare, pentru că vom discuta miercuri în Guvern, va fi o primă discuţie pe acest subiect.

 

AGERPRES: În ce stadiu se mai află codul acela de conduită pe care l-aţi anunţat când aţi preluat mandatul.

Leonard Orban: E pregătit să intre în Guvern săptămâna viitoare. E foarte important de spus că nu o să venim cu reglementări noi, dar codul va fi un ghid extrem de util pentru cei care lucrează în sistem şi pentru beneficiari, ca să se vadă ce este permis de legislaţia actuală şi ceea ce nu este permis de legislaţia actuală. În plus, dorinţa noastră este ca în 30 de zile de la intrarea în vigoare a acordului să avem semnată o declaraţie pe proprie răspundere a tuturor persoanele care lucrează în structurile care gestionează fondurile comunitare, că respectă prevederile vizând incompatibilităţile şi conflictele de interese. Noi luăm prevederi legale, care de multe ori nu sunt cunoscute.

 

AGERPRES: Şi cum l-ar fi "ajutat", domnule ministru, de pildă pe fostul ministru al Muncii, Botiş, să nu intre în situaţia aceea?

Leonard Orban: Nu mă refer la cazul Botiş, ci mă refer în general, că sunt situaţii diferite în gestiunea fondurilor comunitare în care personalul vede foarte clar în ce situaţii s-ar putea afla în cazul în care, să zic, nu respectă anumite prevederi. Deci, cred că e un îndreptar foarte util.

 

AGERPRES: O parte din activitatea de tranzacţionare a certificatelor de emisii de carbon are legătură şi cu Ministerul Afacerilor Europene. Din perspectiva MAEur, când am putea reintra în schemele de tranzacţionare?

Leonard Orban: Colegii de la Ministerul Mediului cunosc mai în detaliu evoluţia acestui dosar, pentru că ei l-au gestionat îndeaproape, dar sperăm că undeva în cursul anului viitor.

1

COMENTARIU

ADAUGA UN COMENTARIU

Orban Pe termen lung nu putem exclude participarea României cu fonduri la FMI | Revista presei | Stiri, informatii Piatra Neamt / Miercuri, 14 Decembrie 2011 12:35

...nu exclude posibilitatea ca pe termen lung România să contribuie la catalizarea suplimentară a Fondului Monetar InternaÅ£ional. Citește mai departe…...

0

Pagina 1

ADAUGA UN COMENTARIU

scrie un comentariu nou.

Nume*

Telefon

Email*

Subiect*

Mesaj*

Cod*

IMPORTANT

Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele daune, in cazul unor actiuni inaintate impotriva celor afirmate. Money.ro nu poate fi facut responsabil pentru continutul comentariilor postate de cititori.