Potrivit mai marilor controlori de la stat, pe parcursului lui 2015, Romsilva nu a fost efectuat lucrări de regenerare, conform prevederilor legale, pentru aproximativ 500.000 ha de teren (pădure) neadministrat forestier și unde, în mare parte, vegetația forestieră a fost îndepărtată.

În acest caz, specific, Curtea de Conturi a recomandat „identificarea, delimitarea și constituirea unor perimetre de regenerare a terenurilor parcurse cu tăieri unice sau definitive, pentru care nu au fost executate, în termen de cel mult două sezoane de vegetație, lucrări de reîmpădurire și de completare a regenerărilor naturale”.

„De asemenea, mai multe direcții silvice din zona de câmpie (Brăila, Dolj, Olt, Teleorman, Tulcea ş.a.) nu și-au realizat programele anuale de împădurire și nici lucrările de refacere a plantațiilor calamitate”, se mai notează în raport.

În aceste zone, împădurirea este imperios necesară tocmai pentru că, spre exemplu, Oltenia se deșertifică de la un an la altul tot mai mult, în alte zone din sudul țării, din lipsa pădurilor, orice inundații, vânturi puternice sau ploi abundende pot provoca pierderea solului fertil, astfel reducând considerabil viitoarele producții la culturi.

O altă mare problemă pe care Romsilva nu a fost capabilă să o rezolve este cea a sistemului național de perdele forestiere de protecție, care s-a pierdut îmediat după 1989 când oamenii au început tăierile ilegale la acest sistem. Ca și restul în cazul precedent, perdelele de copaci sunt esențiale în vederea prevenirii și diminuării consecințelor fenomenelor și calamităților naturale.

Și dacă ne gândim la cât de greu se mișcă lucrurile la stat, un alt exemplu este cel al unui transfer de proprietate imens între două insitutții centrale. Astfel că, Romsilva nu a reușit nici să finalizeze transferul, de la Administrația Domeniilor Statului către RNP-Romsilva, a unor terenuri degradate, în suprafață de 8.530 ha, în vederea ameliorării prin împădurire.