Pădurile virgine care sunt de acum înainte protejate sunt cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Şinca (Braşov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ (Maramureş). Decizia includerii lor în patrimoniul UNESCO a fost luată vineri 7 iulie în cadrul reuniunii de la Cracovia. Alături de pădurile din România, în patrimoniul UNESCO au mai fost incluse şi păduri situate tot în Munţii Carpaţi în alte ţări europene. UNESCO a emis deja un comunicat de presă în care anunţă includerea pădurilor în patrimoniul ariilor protejate.
„Am condus delegaţia română la cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia. Deşi propunerea IUCN fusese până în ultimul moment de amânare pentru obţinerea de noi date, am desfăşurat pe parcursul celor cinci zile pe care le-am avut la dispoziţie, împreună cu şefii de delagaţii ale ţărilor implicate, o intensă activitate de lobby şi mobilizare, astfel încât am reuşit să-i convingem pe reprezentanţii celor 21 de ţări din Comitetul Patrimoniului Mondial să accepte înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial. Este o mare victorie pentru conservarea pădurilor de fag din România, o lovitură hotărâtoare dată tăierilor de păduri ilegale şi un mare pas înainte către a obliga autorităţile româneşti la îmbunătăţirea managementului pădurilor, un capitol neglijat sau supus de-a lungul anilor unor nenumărate abuzuri“, a scris deputatul USR Vlad Alexandrescu pe Facebook.