Dezastrul e aproape. Cine va plăti preţul crizei din Europa?

Pentru stat şi bancă.

Încă de la începutul anului 2010 Europa stă sub ameninţarea unui faliment statal. A început cu Grecia, dar s-a extins rapid şi la celelalte ţări cu finanţe slabe. Amânarea adoptării unor soluţii clare ne-au adus în situaţia în care să discutăm despre scenarii în care Zona euro se sparge, ori despre cele în care întregul sistem bancar este pus la pământ.

În ultimele luni lucrurile s-au aprins. Grecia ar trebui să primească un nou bailout, deşi nu se ştie dacă o să ia următoarea tranşă din actualul acord, băncile europene au început să fie puse sub presiune pe motiv că au prea multe obligaţiuni neperformante în portofolii. În general, situaţia actuală indică faptul că state care teoretic nu au nicio şansă să-şi plătească datoriile, cum este Grecia, trebuie să fie ţinute în viaţă cu orice preţ. Datoriile făcute cu nesăbuinţă trebuie plătite de alţii, dar banii trebuie să ajungă înapoi la cei care i-au dat cu împrumut, în principal bănci.

Dacă băncile nu îşi mai primesc banii, întregul sistem ameninţă să ajungă în colaps.

Şi avem deja prima mare victimă. Dexia, o bancă în parte belgiană, în parte franceză, va fi spartă în mai multe bucăţi, cea din Belgia fiind naţionalizată, unele bucăţi vândute şi activele toxice vor fi puse într-o "bancă rea", ţinută în viaţă cu ajutorul garanţiilor guvernamentale. Este a doua oară când cetăţenii din Belgia, Franţa şi Luxemburg plătesc pentru Dexia, banca mai primind un bailout în 2008, la vârful crizei financiare.

Povestea Dexia tinde să devină una clasică a acestor vremuri, pe care este probabil să o mai vedem repetată în perioada următoare. Banca a împrumutat statele PIIGS, decizie ce s-a dovedit în cele din urmă foarte prost inspirată. În plus pentru că celelalte bănci au mirosit slăbiciunile băncii şi au considerat-o insolvabilă, ori cu o solvabilitate redusă, au refuzat să o mai împrumute sau au făcut-o foarte scump. În acest caz, piaţa a eliminat organismul cel mai slab. Însă, Dexia este o bancă mare pentru Belgia, principala sa piaţă. Atât de mare încât activele sale cumulate reprezentau în iunie 2011, după o reducere cu 91 miliarde, 146% din produsul intern brut al Belgiei. Clienţii Dexia au depozite de aproximativ 80 miliarde euro la bancă. Aşa că unitatea de retail din Belgia va fi naţionalizată pentru 4 miliarde de euro din bani publici, în timp ce guvernele Franţei, Belgiei şi Luxemburgului au anunţat că pun garanţii de stat de 90 miliarde de euro pentru a ţine operaţiunile în viaţă.

Două sunt motivele pentru care cele trei state au luat această decizie. Primul: după judecata guvernanţilor, dacă au dat din bugetul statului 6,37 miliarde pentru a salva banca de la faliment în 2008, fără a-şi recupera investiţia până în acest moment, atunci au decis să mai arunce câteva miliarde pentru a repeta experimentul. Al doilea: guvernele nu îşi pot asuma riscul de a lăsa o bancă să dea faliment, nu în aceste “vremuri excepţionale”, când riscul contagiunii este atât de ridicat. De altfel, guvernele nu fac decât să recunoască faptul că Dexia nu este un caz izolat - totuşi, potrivit rezultatelor testului de stres european, banca era una dintre cele mai solide de pe continent -, că cele mai multe bănci din Zona euro au probleme mari de solvabilitate. La nici câteva zile după ce cazul Dexia a fost făcut public, altă bancă din Zona euro – Proton Bank, Grecia – a fost naţionalizată. Scenariile pentru o desfiinţare a Zonei euro sunt mai mult decât sumbre, şi conţin expresii precum "colapsul sistemului bancar" sau "război civil".

Partida dintre state şi bănci seamănă cu cea dintre SUA şi URSS din perioada războiului rece: Distrugerea Reciprocă Asigurată. Cele două ţări au construit atât de multe rachete balistice cu focoase nucleare, astfel încât pornirea unui conflict cu aceste ogive ar fi însemnat distrugerea celor două ţări. Diferenţa este că guvernele şi băncile nu sunt deloc duşmani. Băncile cumpără promisiunile de plată ale statelor şi dacă lucrurile merg rău pentru bănci, guvernele se angajează să plătească. Guvernele găsesc astfel bani pentru a plăti promisiunile electorale, băncile îşi asigură profitul sau, în absenţa acestuia, supravieţuirea.

Rezultatul acestei fructoase colaborări se vede în acest moment. State supraîndatorate, deficite imense, hazard moral, bănci care trăiesc pe bani publici sau sunt la limita falimentului.

Pensionări anticipate, salarii la stat peste cele din mediul privat, posturi plătite de la bugetul de stat fără număr, proiecte publice fanteziste, ori realiste, dar fără sfârşit. Asta au făcut guvernanţii în ţara noastră sau aiurea în ultimele decade, şi consecinţele se văd acum. Nu este nicidecum vina speculatorilor, a agenţiilor de rating păcătoase. Ca orice balon, şi acesta a ajuns să se spargă.

România a trecut şi ea parţial printr-un astfel de moment. Însă, în cazul nostru criza a venit la timp. Altfel, bailoutul de la FMI/CE de 20 miliarde de euro pentru salvarea statului şi a sistemului bancar ar fi fost insuficient. Însă, în acest moment, prin prisma datoriei publice acumulate şi a programelor de austeritate fără reformă, dar cu creşterea taxelor şi impozitelor, ţara noastră stă în faţa intemperiilor mai expusă ca oricând. Aparatul bugetar a fost hrănit atât cât să treacă peste primul val al crizei. Însă, cu o contracţie a economiei la nivel global, s-ar putea să nu mai fie resurse pentru cea de-a doua repriză.

Germania şi Franţa vorbesc acum de recapitalizarea băncilor din bani publici şi despre o soluţie finală pentru această criză, care într-o formă sau alta a mai fost promisă Europei în câteva rânduri, de fiecare dată cu adjectivul "excepţional".

În cele din urmă, oricare ar fi soluţia dictată de guvernele Europei, tot contribuabilul de rând va rămâne să plătească. Fie că vorbim de datorie publică imensă, fie că va fi inflaţie, şi nota de plată nu este deloc mică.

Citeşte şi: Cum au distrus statele lumii capitalismul

12

COMENTARII

ADAUGA UN COMENTARIU

Dezastrul e aproape. Cine va plăti preţul crizei din Europa? | Startformoney.com / Miercuri, 12 Octombrie 2011 19:26

...este pe punctul de a intra într-o nouă recesiune şi contribuabilii rămân să plătească într-o formă sau alta acest fiasco. Citește mai departe… ...

0

Dezastrul e aproape. Cine va plăti preţul crizei din Europa? / Miercuri, 12 Octombrie 2011 14:54

...Baniţă Sursa: Money.ro



...

0

Haiducul / Marţi, 11 Octombrie 2011 19:17

Cade tencuiala...

Nu va fi nici un razboi si nu vom cumpara la piata cu aur. Vor fi tot bani de hartie. Guvernele doar vor tipari bani si se vor imprumuta la aceleasi banci. Imprumuturile le vom plati noi oamenii de rand. Va fi probabil inflatie mare. In America este deja. Pur si simplu guvernele nu se pot desparti de banci deoarece lumea este condusa de banci prin intermediul guvernelor marioneta.

0

Bogdan / Marţi, 11 Octombrie 2011 16:39

Bancheri

Bancherii au imprumutat aiurea, si-au luat bani, acum vin prostii sa plateasca prin intermediul statului. Sa lase bancile sa cada, nu sunt de acord sa spomnzorizez rechinii. Cum era ca in privat se munceste? Pai in situatia creata prostii aia de la stat or sa plateasca si pentru dezastrul privatilor, portiunea lor din sistemul bancar, nu cei care muncesc in productie de le sar ochii!

4

tactu' mare / Marţi, 11 Octombrie 2011 19:01

nu , pr0stule !

INTOTDEAUNA DOAR MUNCITORII PLATESC !!! Pentru ca DOAR ei sunt contribuabili ! Restul mai mult primesc decat dau la stat , deci sunt profitori ai bugetului , adica paduchi !

3

Visatoarea / Marţi, 11 Octombrie 2011 15:33

Trebuie schimbata optica

Trebuie gasita o metoda pentru a implementa si in Romania sistemul chinezesc. Aia, cu simbioza lor de comunism si capitalism prospera, in timp ce noi, europenii, cu capitalismul nostru pur-sange, ne dam de ceasul mortii. Cum se zice la biologie - prea multă specializare dauneaza grav adaptarii!

1

Liviu / Marţi, 11 Octombrie 2011 22:36

Nu ai dreptate

1. Noi nu avem capitalism 2. Statul este raspunzator pentru toate problemele din economie. 3. China are "spatiu" de crestere si concurenta mica (raportata la resurse) 4. Eu cred ca mai degraba ne trebuie 100% liberalism si nu 50% comunism, cum vrei tu. Adica: statul sa-si ia mana de pe toate societatile publice sau private pe care le sustine(spre exemplu, sa blocheze conturile tuturor firmelor de stat cu datorii fiscale, cum face oricarui privat), sa anuleze complet subventiile, sa privatizeze tot si daca are de intervenit, sa o faca numai ca agent economic, respectand regulile pietei. Cand oare statul va invata sa nu faca legi prin care sa creeze monopoluri (pentru ca apoi sa faca alte legi tampite pentru a le "reglementa")?

0

Adrian / Marţi, 11 Octombrie 2011 15:18

dezatrul se apropie

Dar ce se va intampla cu bani din banci pe care ai au romanii sub forma de depozite? se va alege praful

0

dedede / Marţi, 11 Octombrie 2011 12:13

vor reintra in recesiune

Urmeaza cel mai mare dezastru financiar vazut vreodata pe Terra. Apocalipsa financiara este mai aproape decat prevedeau babele omida cu sfarsitul lumii in 2012...vine prapadul...vom merge la piata sa facem troc nu sa cumparam...banii nu vor mai avea valoare...aurul va fi rege!

2

Cele mai bune articole despre bani (de marţi dimineaţa) | Adrian N. Ionescu: Ziarul Tău / Marţi, 11 Octombrie 2011 10:16

...ştiri business pe care nu trebuie să le ratezi în această dimineaţă – 11.10.2011 Dezastrul e aproape. Cine va plăti preţul crizei din Europa? Cum face un IT-ist...

0

Gramaticuta / Marţi, 11 Octombrie 2011 03:51

Dar angajati naibii un editor...

... Daca autorul e incapabil sa scrie macar o singura fraza fara cel putin o greseala majora.

1

ion / Marţi, 11 Octombrie 2011 00:53

...

tineti-va bine, ca stim cum au facut ultima data. au sarit pe aia ce isi vedea de treaba. francezii au jefuit jumate planeta - vorba unora din guvern, germania a exterminat tot ce misca, rusia a inceput sa faca pe smechera, si asa mai departe. vin adevaratii hoti peste noi. nu mai dormiti, mana pe treaba si arma-n teaca. se apropie marele jaf numarul 3.

7

Andrei / Marţi, 11 Octombrie 2011 10:19

Jaf numarul 3

Adica al treilea razboi mondial, nu ?

0

Pagina 1

ADAUGA UN COMENTARIU

scrie un comentariu nou.

Nume*

Telefon

Email*

Subiect*

Mesaj*

Cod*

IMPORTANT

Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele daune, in cazul unor actiuni inaintate impotriva celor afirmate. Money.ro nu poate fi facut responsabil pentru continutul comentariilor postate de cititori.