În vremuri în care cu banii daţi pe un CD cu muzică se poate cumpăra acces nelimitat timp de o lună la streaming de muzică, este din ce în ce mai dificil de estimat valoarea producţiei economice. Iar ca indicator agregat care ignoră, spre exemplu, efectele distribuirii veniturilor, PIB-ul a mascat inegalităţi în creştere care au contribuit la ascensiunea unor politicieni anti-sistem ca Donald Trump sau au alimentat tendinţe care au contribuit la Brexit, scrie ZF
Astfel, în condiţiile în care atât guvernele lumii bogate, cât şi cele ale lumii emergente se străduiesc din greu să reatingă ratele de creştere şi avansurile de productivitate ale deceniilor anterioare, se doreşte acum găsirea urgentă a unei modalităţi adecvată de a măsura producţia economică.
ŇPIB-ul este uşor de criticat, dar destul de greu de înlocuit“, afirmă Paul Sheard, economist-şef al S&P Global din New York.
În eforturi de identificare a unui indicator mai adecvat s-au angajat entităţi din sectoare variate, reflectând scepticismul că metodele existente nu pot măsura în mod consistent nici chiar părţi tradiţionale ale economiei, iar PIB-ul este supus unor revizuiri atât de ample, încât nu prea este de folos în luarea unor decizii urgente de investiţii.
Sentimentul este dublat de temerile că statisticienii nu măsoară ce ar trebui.
ŇFocusul exclusiv pe PIB sau creşterea PIB în multe discuţii de ordin strategic esteî înşelător“, potrivit lui Olivier Blanchard, fost economist-şef al Fondului Monetar Internaţional.
Revizuirile din ce în ce mai ample care riscă să trimită strategii şi investitorii în direcţia greşită sporesc temerile privitoare la PIB şi relevanţa acestuia.
Datele sunt revizuite mai des şi cu marje mai mari, relevă o notă a economistului-şef al UBS Paul Donovan şi analistului Sophie Constable. Acest lucru contează pentru că cifra iniţială care mişcă pieţele Ňeste aproape întotdeauna greşită“, se arată în notă.
În SUA, recent, preşedintele Fed Atlanta Dennis Lockhart s-a întrebat dacă datele oficiale care au indicat o creştere de numai 1,2% în trimestrul doi au reflectat în mod corect activitatea de pe teren.
În Japonia, o nouă analiză realizată de banca centrală a indicat faptul că economia nu s-a contractat de fapt în 2014, ci chiar a înregistrat o creştere robustă. Contradicţia dintre date vine în condiţiile în care banca centrală îşi intensifică eforturile de a obţine măsurători mai exacte, cum ar fi prin lansarea propriului indice al consumului.
ŇTrebuie să reformăm statisticile economice sau riscăm să lăsăm pe dinafară o parte importantă a economiei modernă din datele statistice“, avertiza recent Charles Bean, fost strateg al băncii centrale a Marii Britanii.
Sentimentul este similar la nivel mondial. Yves Mersch, membru al boardului Băncii Centrale Europene, avertiza în februarie cu privire la impactul schimbărilor tehnologice.
Scara la care se produc aceste schimbări pune sub semnul îndoielii gradul de accurateţe cu care este măsurată activitatea de pe teren.
În plus, fenomenul de digitalizare este de-abia la început, ceea ce înseamnă că problema legată de indicatorul PIB se va acutiza.
Totuşi, cu toate lipsurile, poate cea mai bună apărare a PIB-ului este că nu există niciun înlocuitor convingător.
ŇAvem acest indicator groaznic care lasă deoparte o mulţime de lucruri, aceasta este teoria, însă în practică se pare că ţările cu niveluri ridicate ale PIB-ului stau bine la majoritatea capitolelor despre care oamenii spun că ar conta cu adevărat“, spune Justin Wolfers, profesor de economie la Universitatea Michigan.
ŇEste unul din acele lucruri care nu funcţionează în teorie, dar sunt valabile în practică“.
