Petrochimia, care era cenușăreasa industriei, își trăiește momentul de glorie. Companiile petroliere își redescoperă diviziile chimice odată ce din vânzarea țițeiului nu mai încasează decât 45% din cât luau în urma cu doi ani. Etilena și propilena transformă ieftinirea petrolului într-un avantaj – cu cât țițeiul este mai ieftin, cu atât petrochimia este mai profitabilă.

Așa se face ca la Exxon, în primele trei luni ale anului, 75% din profitul total a fost făcut de unitatea de petrochimie. A rămas cu un plus de aproape 1,4 miliarde de dolari de pe urma substanțelor chimice. În aceeași perioadă a pierdut 76 de milioane de dolari din extracția de gaze și petrol.

Istoric, datele sunt pe dos față de normalul industriei energetice. În urmă cu doi ani, pe primul trimestru al lui 2014, divizia petrochimică aducea doar 13% din profitul grupului și era mai degrabă un apendice al portofoliului. Pe atunci petrolul și gazele nu-i aduceau pierderi, ci un profit de aproape 8 miliarde de dolari.

Acum când cotațiile energetice sunt la pamânt, petrochimia își demonstrează utilitatea în cadrul marilor grupuri. Din ianuarie până în martie Shell a încasat un profit de aproape 400 de milioane de dolari mulțumită diviziei petrochimice; iar sumele venite din această sursă au crescut și la Total și la British Petroleum.

Nișa e cu atât mai importantă cu cât petroliștii dau greu de profit în activitatea lor de baza. Daca unii dau faliment iar alții merg în pierdere, chimicalele se produc cu marje de profit covârșitoare. Bloomberg arată că în Asia, Shell transformă nafta, rezultată din rafinarea petrolului, în etilenă cu o marjă de profit cu 82% mai mare decât la începutul anului trecut. Practic petrochimia e noua rafinare fiindcă până acum rafinarea era cea care aducea profituri mari în vremuri cu petrol ieftin. Cu acești bani se scrie și viitorul industriei – în Statele Unite Shell și Exxon investesc în uzine chimice croite după boomul gazelor de șist de acolo. Fabricile gravitează în jurul etanului, un produs secundar al gazelor, mult mai ieftin decât nafta, care e acum materia primă de bază în petrochimie.

Dincolo, în industria petrolieră, proiectele îndrăznețe au dispărut. Scăderea cotațiilor a făcut ca producătorii să taie de pe lista ideile ce-ar fi putut defini viitorul extracției de petrol. Fabricile plutitoare de gaz natural lichefiat au fost amânate; la fel și investițiile în tehnologii ce-ar fi putut reduce drastic emisiile din arderea combustibililor.