Directorul FMI, Christine Lagarde, a declarat că instituţia pe care o conduce este gata să discute cu noii lideri greci, dar nu a dat detalii despre direcţia în care s-ar putea îndrepta negocierile.

Proaspăt instalat în funcţie, noul guvern de stânga al Greciei este hotărât să renunţe la măsurile de austeritate din ultimii ani şi să renegocieze acordurile cu creditorii internaţionali.

În acest sens, premierul Alexis Tsipras a numit în fruntea Ministerului de Finanţe un profesor de economie de la Universitatea din Atena, care se opune austerităţii. Primele măsuri au fost luate deja: procesul de privatizare al portului Pireu, cel mai mare din Grecia, a fost oprit.

Discuție între un reporter și Yanis Varoufakis, ministrul grec al Finanţelor:

– Optimismul este o stare de spirit.

– Sunteţi un expert în teoria jocurilor. Cum o să vă ajute asta în gestionarea economiei Greciei?

– Negocierea este un joc mare şi noi suntem pe cale să începem negocierile şi deliberările cu partenerii noştri.

– Sunteţi entuziasmat că o să vă puteţi pune în practică teoriile, este asta o provocare mare?

– Este o provocare mare, dar provocarea este să vedem cum putem să minimizăm costul social.

Datoria publică a Greciei este de peste 300 de miliarde de euro. Mulţi experţi şi politicieni se tem că noul guvern va renunţa să mai plătească datoriile, ceea ce ar putea provoca o nouă criză financiară.

Premierul elen Alexis Tsipras l-a propus ca ministru de Finanţe al Greciei pe Yanis Varoufakis, economist de orientare marxistă şi opozant deschis al programului de salvare. E un semn că guvernul de coaliţie format de partidul Syriza va adopta o poziţie fermă în negocierile cu creditorii internaţionali.

Varoufakis, profesor de economie, cel mai recent la Universitatea din Texas, se descrie ca fiind „un marxist liberal”. O asociere destul de ciudată, între doi termeni opuși.

Echipa de economişti a Syriza doreşte să obţină de la BCE o reducere drastică a datoriilor Greciei, propunând, printre altele, un schimb de obligaţiuni.

Potrivit consilierilor lui Tsipras pe teme financiare, una din primele acţiuni pe care premierul le va întreprinde va fi să renegocieze datoriile pe care Grecia le are către BCE, UE, FMI şi alţi investitori, datorii care în prezent se ridică la peste 300 de miliarde de euro. Posibila mutare, fără precedent, a provocat deja reacţii din partea politicienilor şi bancherilor.

În ceea ce priveşte BCE, statul elen datorează instituţiei 27 miliarde de euro, deoarece BCE a cumpărat, în 2010 şi 2011, obligaţiuni guvernamentale elene pentru a reduce nivelul randamentelor şi a ajuta ţara să se împrumute mai ieftin pe pieţele internaţionale.

Mai mulţi oficiali UE, printre care ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, au avertizat în ultimele zile Grecia în privinţa riscurilor la care statul se expune în cazul în care deviază de la programul economic şi fiscal agreat cu Troica creditorilor.

Mai mult, un eventual eşec al Greciei de a continua reformele va duce la excluderea statului de pe lista ţărilor eligibile pentru accesarea de finanţări de la Banca Centrală Europeană prin noul program de achiziţii de active din zona euro, program a cărui valoare totală este de circa 1.140 miliarde de euro şi care include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

Grecia nu va putea să participe la programul BCE cel puţin până în iulie, din cauza limitelor impuse achiziţiilor instituţiei de obligaţiuni de la un emitent, a spus săptămâna trecută preşedintele instituţiei, Mario Draghi.