Proiectul a primit două avize negative din partea Administrației Parcului Natural Apuseni.
Beneficiarul direct al investiției, Administrația Bazinală de Apă Crișuri, susține că cei care au solicitat ”execuția în regim de urgență a lucrărilor de consolidare” sunt Consiliul Județean Bihor și Primăria Pietroasa.
În mod absolut grotesc, documentația depusă de proiectantul lucrării pentru obținerea acordului de mediu pare copiată cu metoda copy/paste din alte documente, care nu au legătură cu râurile de munte, și vorbește despre ”calitatea apei mării” sau ”vecinătatea apei mării”.
***
Rangerii Parcului Natural Apuseni au surprins recent utilajele de construcții și o echipă de muncitori ale unei influente firme locale, care începuseră de capul lor lucrările de construcții. Acestea au fost oprite, doar după ce angajații ariei protejate au anunțat imediat Poliția, conform relatărilor presei locale bihorene, care îl citează pe directorul Administrației Parcului Natural Apuseni (APNA), Alin Moș: ”Mai mulţi muncitori făceau lucrări în albia majoră a Crişului Pietros. Vorbim de săpături în albia unuia dintre cele mai frumoase râuri. Au băgat excavatoare, ca să poată turna fundaţii pentru tot felul de ziduri de sprijin. Ce este şi mai grav este că au instalat batoane de dinamită, ca să dinamiteze un perete de stâncă vie de lângă apă, ca să-l înlocuiască apoi cu beton”. (detalii aici).
Două avize negative din partea Administrației Parcului Natural Apuseni
România Curată a descoperit că șantierul a fost demarat cu încălcarea legii, proiectul având la activ două ”avize negative” din partea Administrației Parcului Natural Apuseni. Mai mult, deși proiectanților li s-a cerut, conform legii, să realizeze un ”studiu de impact asupra mediului”, prin care să se cuantifice exact efectul negativ al proiectului, atât aceștia, cât și constructorul au ignorat solicitarea.
Potrivit documentelor obținute de România Curată, lucrurile sunt însă și mai grave: această distrugere ilegală a albiei râului din aria protejată are ca beneficiare însăși autoritățile de mediu. Conform Memoriului de Prezentare al Aquaproiect SA București, depus în vederea obținerii acordului de mediu pentru proiectul ”Lucrări pentru înlăturarea calamităţilor naturale produse în Bazinul Hidrografic Crişul Negru, judeţul Bihor”, aflăm că ”titularul” investiției este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin intermediul Administrației Bazinale de Apă Crișuri, care e beneficiarul direct.
Biologul Călin Dejeu, activist de mediu implicat în monitorizarea distrugerilor provocate râurilor de munte, a explicat pentru România Curată că, având în vedere dimensiunile, este imposibil ca proiectul să nu lase o amprentă negativă asupra zonei: ”Nu doar că nu este gândit în sensul minimizării impactului asupra naturii, ci proiectul pare gândit în sensul maximizării costurilor, ca să se deturneze cât mai mulți bani publici, implicit al maximizării impactului asupra naturii. Proiectul presupune 1368 metri de consolidare de mal, 832 de metri de zid de beton și, cel mai grav, 832 de metri de reprofilare a albiei. Reprofilarea albiei reprezintă una dintre cele mai grave forme de alterare hidromorfologică. Lucrările presupun doborârea a 548 de arbori, o adevărată defrișare. Cu toate astea, la «Impactul lucrǎrilor proiectate asupra factorilor de mediu» scrie că impactul negativ asupra peisajului este doar temporar, de parcă sutele de metri de zid de beton dispar ca prin farmec după terminarea lucrărilor”.
