Sursa: Realitatea.NET | Publicat: 21 dec 2009, 07:08
Programul de guvernare al viitorului Cabinet prevede creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice informatizate la un nivel de 55%, faţă de majorarea acestuia la 20%, cât se intenţiona în programul de guvernare al Cabinetului Boc I.
Astfel, la capitolul obiectivelor de guvernare se prevede “Dezvoltarea platformei naţionale e-Romania şi a Sistemului Electronic Naţional (SEN) prin integrarea de noi servicii electronice, în paralel cu creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice informatizate la un nivel de 55%”.
De asemenea, în forma finală a programului de guvernare, transmis duminică Parlamentului de către premierul desemnat Emil Boc, se urmăreşte extinderea accesului la infrastructura de comunicaţii electronice de bandă largă pentru comunităţile mici urbane şi rurale, ca premisă esenţială a trecerii la Societatea Informaţională, astfel încât gradul de penetrare a serviciilor de comunicaţii electronice la nivelul populaţiei să atingă un nivel de 55% până în 2012.
Totodată, documentul prevede creşterea la 70% a procentului firmelor care utilizează Internetul ca principal mijloc de interacţiune cu instituţiile statului, comparativ cu un nivel de 60%, propus în programul de guvernare al Cabinetului Boc I.
De asemenea, potrivit programului, Guvernul se angajează să modernizeze infrastructura de comunicaţii şi să sporească din punct de vedere calitativ şi cantitativ serviciile de comunicaţii electronice, cât şi să crească gradul de securitate la nivelul reţelelor de comunicaţii şi a securităţii informaţiilor, în scopul creşterii gradului de protecţie a cetăţeanului, administraţiei şi agenţilor economici, prin sisteme de tip CERT (Centre de reacţie şi răspuns la incidentele de securitate informatică).
În plus, între obiective de guvernare ale noului Cabinet se regăseşte şi implementarea unui cadru strategic unitar şi coerent, respectiv „Strategia România Digitală - e-strategia pentru o societate informaţională”.
Documentul prevede, de asemenea, creşterea rolului sectorului TIC în promovarea şi stimularea dezvoltării economice, a coeziunii sociale şi în reducerea decalajelor regionale de dezvoltare, cât şi asigurarea unui cadru legislativ de natură a impulsiona planurile de dezvoltare la nivelul societăţii informaţionale, cu prioritate a celor în infrastructură şi servicii electronice.
În programul de guvernare se mai regăseşte ca obiectiv creearea unor instrumente informaţionale puternice de tip Supercomputing, capabile să sprijine cercetarea şi mediul universitar, mai ales în direcţia apropierii acestora de aplicaţiile economice, precum şi integrarea în reţelele europene similare.
Noul Guvern vrea să înfiinţeze o platformă de tranzacţionare pentru gaz natural după modelul OPCOM, pentru electricitate, şi totodată să adopte în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ de liberalizare a pieţei de energie electrică şi gaz natural adoptat recent de UE.
OPCOM este Operatorul Pieţei de Energie Electrică din România şi are rolul de administrator al pieţei de electricitate, furnizând un cadru organizat pentru desfăşurarea tranzacţiilor comerciale în cadrul pieţei angro de energie electrică în condiţii de consecvenţă, corectitudine, obiectivitate, independenţă, echidistanţă, transparenţă şi nediscriminare.
Totodată, conform programului de guvernare 2009-2012, obţinut de NewsIn, Guvernul intenţionează să deruleze un program naţional de informare al consumatorilor în legătură cu drepturile pe care aceştia le au.
Un alt amănunt nou în actualul program de guvernare este şi faptul că se doreşte "întărirea capacităţii instituţionale a Autorităţii de Reglementare în Domeniul Energetic (ANRE) şi creşterea gradului de transparenţă în funcţionarea acestei instituţii".
Alte planuri noi ale noului Guvern sunt şi faptul că este avută în vedere realizarea unei capacităţi optime la nivel naţional pentru înmagazinarea gazelor naturale, precum şi faptul că se doreşte crearea unui fond de investiţii, "inclusiv prin includerea participaţiilor statului în societăţi comerciale, prin care să se asigure proiectele de investiţii de importanţă naţională".
În ceea ce priveşte pregătirea pentru situaţiile de criză energetică, noul program de guvernare păstrează elaborarea unui program pe termen lung în vederea importului de materii prime energetice, inclusiv de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea stocurilor strategice interne, a interconexiunilor şi cooperării cu sistemele energetice regionale şi stabilirea unor proceduri clare pentru depăşirea situaţiilor de criză energetică, dar şi participarea la instituirea şi funcţionarea mecanismului european de reacţie rapidă şi cooperare regională în situaţii de criză energetică.
Altfel, Guvernul vrea să păstreze proiectul de reorganizare al companiilor de stat din domeniul energiei electrice, prin înfiinţarea a două mari companii, care să ducă la creşterea concurenţei în sector, în beneficiul consumatorilor.
De asemenea, alte proiecte mai vechi ce vor fi păstrate şi în noul guvern sunt cablul electric submarin de interconexiune, dintre România şi Turcia, o nouă hidrocentrală pe Dunăre, dar şi a doua centrală nucleară din România.
Programul de guvernare al viitorului Cabinet prevede asigurarea coerenţei şi continuităţii pe termen lung a lucrărilor de autostrăzi prin promovarea „Pactului Naţional Autostrăzile României", finanţat cu cel puţin 1% din PIB.
La infrastructura de transport, la obiective de guvernare este trecută şi refacerea infrastructurii feroviare simultan şi în concordanţă cu cea rutieră, "astfel încât cel puţin traficul greu de mărfuri să redevină atractiv pe transportul feroviar", precum şi dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime româneşti astfel încât acestea să devină poarta maritimă din est a UE.
De asemenea, tot la acest capitol sunt trecute: îmbunătăţirea condiţiilor de trafic fluvial pe sectorul românesc al Dunării la nivel european; ocolirea localităţilor aglomerate prin realizarea unui program naţional de centuri ocolitoare; asigurarea unui nivel calitativ european până în anul 2012 a 80% din reţeaua de drumuri naţionale; asigurarea condiţiilor de transport aerian pasageri/marfă din toate regiunile ţării.
La capitolul transport rutier, Guvernul îşi propune reorganizarea activităţii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin separarea în cadrul C.N.A.D.N.R. a activităţilor: de autostrăzi, de drumuri naţionale, de centuri ocolitoare.
Programul de guvernare prevede şi finalizarea lucrărilor de lărgire la 4 benzi a centurii existente a Bucureştiului, astfel încât să se poată ocoli atât prin nord, cât şi prin sud.
De asemenea, se doreşte înfiinţarea de centre logistice în regiunile de dezvoltare pentru stimularea transportului mixt cale ferată - rutier.
În ceea ce priveşte transportul naval, se doreşte construirea unui pod peste Canalul Dunăre - Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 şi cu centura la nivel de autostradă a Municipiului Constanţa, dezvoltarea infrastructurii portului Constanţa prin construirea unui pod de legătură între ţărm şi insula artificială, precum şi dezvoltarea infrastructurii în porturile dunărene Moldova Nouă, Drobeta- Turnu Severin, Orşova, Calafat, Bechet, Giurgiu, Olteniţa.
La transportul aerian, dacă programul de guvernare al Cabinetului Boc I prevedea acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor locale din judeţele Braşov, Alba, Galaţi, Brăila şi Bistriţa pentru construirea de noi aeroporturi, noul program de guvernare ia în calcul în acest sens numai judeţele Braşov şi Galaţi-Brăila.
Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul acordării sprijinului tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial economic ridicat (Suceava, Iaşi, Cluj, Craiova, Baia Mare, Tulcea) - cum era trecut în primă fază. Acum, în noul program de guvernare apar doar Suceava, Tulcea, Satu-Mare şi Baia Mare.
În rest, actualul program de guvernare nu mai schimbă nimic la partea de transport aerian faţă de programul de guvernare al Cabinetului Boc I.
Noul executiv al lui Emil Boc, desemnat săptămâna aceasta pentru un nou mandat, şi-a propus în programul de guvernare să majoreze gradul de ocupare a populaţiei active din România la cel puţin 65% până în 2013, nivel care rămâne sub nivelul fixat prin Strategia de la Lisabona.
În trimestrul al doilea din 2009, gradul de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) din România era de 59,2%, la mare distanţă de ţinta de 70% stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona.
Populaţia activă din România era, în trimestrul al doilea de 10,008 milioane persoane, în creştere de la 9,7 milioane în trimestrul anterior, din care 627.000 de români erau înregistraţi ca şomeri, potrivit criteriilor BIM.
De asemenea, programul de guvernare prevede "creşterea participării la formarea profesională la minimum 7% din populaţia în vârstă de muncă între 25-64 de ani" şi "absorbţia eficientă a resurselor financiare europene destinate dezvoltării resurselor umane, astfel încât să se asigure suportul de formare profesională şi ocupaţională".
Noul guvern Boc şi-a mai propus să simplifice procedurile de angajare şi concediere a lucrătorilor, o doleanţă mai veche a mediului de afaceri, sprijinită şi de oficiali din banca centrală.
În septembrie 2008, guvernatorul Băncii Naţionale Române (BNR), Mugur Isărescu, declara că legislaţia muncii este "rigidă şi total depăşită", motiv pentru care trebuie reformată rapid, în concordanţă cu rata actuală a şomajului, pentru a evita o blocare a dezvoltării economice. El aprecia la acea dată că actualul Cod al Muncii dezavantajează angajatorul, motiv pentru care reforma structurală din acest domeniu trebuie să fie promptă, pentru a contracara lipsa forţei de muncă.
Executivul mai are în vedere în programul de guvernare, între altele, şi "revederea întregului pachet de legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de muncă", precum şi "restructurarea şi revitalizarea dialogului social la nivel naţional", prin revizuirea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, pentru adaptarea acesteia la nivelul practicii din alte state din UE.
Programul de guvernare al viitorului Cabinet prevede introducerea posibilităţii de compensare cu statul a subvenţiilor acordate de drept, dar neplătite încă, cât şi acordarea subvenţiilor inclusiv pe baza dovezii că acele terenuri sunt lucrate.
Forma finală a programului de guvernare, transmis duminică Parlamentului de către premierul desemnat Emil Boc, mai prevede, la capitolul “Agricultură şi dezvoltare rurală. Proprietate şi cadastru”, revizuirea şi reactualizarea sistemului naţional de evidenţă a animalelor, în contextul în care, în prezent, se dau subvenţii pe efectivele deţinute în 2007.
Totodată, programul urmăreşte viabilizarea certificatelor de depozit, astfel încât să fie acceptate de bănci ca garanţii, pentru facilitarea finanţării producţiei agricole, cât şi armonizarea legislaţiei de protecţie a mediului cu cerinţele zootehnice performante aplicate în ţările UE.
De asemenea, potrivit documentului, viitorul Guvern se angajează să instituie controale mai riguroase ale comercianţilor şi procesatorilor care achiziţionează cereale în valoare mai mare de 5.000 lei/persoană fizică, dar şi să sprijine consiliile locale pentru întocmirea Registrului Parcelar al terenurilor.
În acelaşi timp, în document, la capitolul de obiective generale, este prevăzută stimularea înfiinţării de depozite pentru colectarea, sortarea şi valorificarea produselor agricole.
Documentul mai stipulează că va fi elaborat un sistem eficient de acordare a despăgubirilor în agricultură, cât şi faptul că se va putea acorda consultanţă gratuită în vederea asocierii în ferme comerciale competitive şi realizării proiectelor.
Noul program de guvernare mai prevede sprijinirea înfiinţării unităţilor de procesare a produselor agroalimentare şi orientarea fermierilor către producţia de carne, acolo unde nu se poate aloca cotă de lapte. Acesta mai cuprinde, la capitolul de reformare a agriculturii, măsura de abilitare a organizaţiilor interprofesionale în transferul spre producătorii agricoli a politicilor de piaţă.
© 2010 MONEY.RO - o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate
Vot: 0,0 din 0 voturi