Potrivit expunerii de motive, „se impune amendarea dispoziţiilor art. 301 şi 308 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează: modificarea titlului art. 301 prin înlocuirea sintamei «conflictul de interese» cu sintagma «folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane»”.

Deputatul USR Stelian Ion a declarat de la tribună plenului că prin acest proiect „se desfiinţează practic conflictul de interese”. „Constatăm că vin tăvălug unele după altele acest proeicte care slăbesc luptă împotrivă corupţiei” a spus el.

Deputatul PSD Victor Ponta, cercetat de procurorii DNA tocmai pentru conflict de interese, i-a dat replica: „Având în vedere că dl preşedinte Donald Trump şi-a angajat fiică aş vrea să sesizăm ANI din America şi DNA din America pentru că vigilenţă userista trebuie să se manifeste peste tot”.

În urmă cu o săptămână, deputaţii jurişti au decis retragerea amendamentului lui Marton Arpad, care introducea noţiunea de „prejudiciu de interes public”.Amendamentul lui Marton Arpad avea următorul cuprins: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani”.

Marton Arpad a declarat, în cadrul şedinţei Comisiei juridice, că renunţă la acest amendament deoarece „nimeni nu a înţeles nimic”.

„Eu renunţ la acest amendament pentru că se pare că nu a înţeles nimeni nimic deşi eu am găsit şi în dicţionarul explicativ juridic, am găsit şi în doctrină şi ce înseamnă prejudiciu şi interesul public şi ce ar însemna prejudiciul interesului public. Eu înţeleg grija unora de a nu prejudicia interesul public prin astfel de formulări. Dar de aici până la a enunţa cum că această sintagmă a fost introdusă aici pentru a se putea angaja rudele la cabinetele parlamentare este o cale lungă”, a afirmat Marton Arpad.

Preşedintele Comisiei juridice, Eugen Nicolicea, a afirmat, la rândul său, că deputatul UDMR a renunţat la acest amendament ca să nu existe o stare de incertitudine, fiind astfel „case closed”.

La remarca presei care i-a atras atenţia că în urmă cu câteva săptămâni afirmase că rudele pot fi angajate la cabinetele parlamentare, preşedintele Comisiei juridice a susţinut că presa a înţeles greşit.

„Aţi înţeles greşit. Am vorbit despre un caz ipotetic, nu m-am referit la cabinetele parlamentare. Chiar am precizat atunci că nu poţi să-ţi angajezi nicio rudă pentru că este interdicţie prin statut”, a completat Eugen Nicolicea.

Camera Deputaţilor este for decizional în această speţă. Legea urmează să fie trimisă la Cotroceni spre promulgare.