În aceste condiții, există mereu riscul ca recolta obișnuită să fie amestecată cu cea modificată genetic, avertizează deputatul Florin-Costin Pâslaru. Acesta a transmis Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) o interpelare oficială în acest sens.
Ce a răspuns Guvernul la acest avertisment? Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a recunoscut faptul că nu avem infrastructura necesară pentru a putea separa complet recolta modificată genetic de cea convențională.
Singura specie modificată genetic aprobată pentru cultivarea pe teritoriul Uniunii Europene este porumbul modificat genetic MON 810. Odată cu aderarea la UE, România s-a poziționat printre statele membre care cultivă acest soi de porumb, deosebit prin faptul că este rezistent la Sfredelitorul porumbului.
Șeful Agriculturii susține că „suprafețele cultivate cu porumb modificat genetic în România, în perioada 2007-2015, sunt nesemnificative comparativ cu suprafețele totale cultivate anual cu porumb”.
Cifrele oficiale prezentate de Daniel Constantin indică o suprafață cultivată cu porumb modificat genetic MON 810 de 2,5 hectare anul acesta, comparativ cu 2.556 mii hectare cultivate cu porumb tradițional.
Suprafața cultivată cu porumb modificat genetic este în scădere drastică față de anul trecut, când pe teritoriul României au fost cultivate 770,7 hectare cu acest soi de porumb, în timp ce porumbul convențional a fost cultivat pe o suprafață de 2.438 hectare.
Daniel Constantin a adus câteva explicații suplimentare legate de cultivarea porumbului modificat genetic în România: „În anul 2015 cele 2,5 ha de porumb modificat genetic MON 810 au fost înființate în scop de cercetare, de Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni, din județul Neamț, care dispune de mijloacele necesare pentru a respecta prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 61/2012 privind autorizarea și controlul cultivatorilor de plante modificate genetic și măsuri pentru asigurarea coexistenței plantelor modificate genetic cu cele convenționale și ecologice”.
Contaminarea culturilor convenționale cu cele modificate genetic este un aspect extrem de grav pe care ni-l asumăm atunci când acceptăm cultivarea organismelor modificate genetic.
„Culturile convenționale sau ecologice de porumb aflate în apropierea culturilor de porumb modificate genetic pot fi impurificate genetic – contaminate – prin polenizare, datorită vântului sau insectelor. Odată eliberate în mediu, fie că sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi controlate, pentru că acestea interacționează în mod liber cu întregul ecosistem”, se arată într-un raport realizat de Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic – InfOMG.
Ținând cont de aceste aspecte, distanța minimă reglementată de statul român ca fiind acceptabilă între culturile de porumb modificate genetic față de cele nemodificate genetic este de 200 metri.
„Distanța aceasta nu este bazată pe evaluări științifice și pe condițiile de mediu de la o zona la alta, ci este doar o apreciere întâmplatoare a autorităților”, mai menționează autorii raportului citat.