Riscul de faliment al Romaniei, la minimul ultimilor sase ani

Nivelul CDS-urilor influenţează costul finanţării externe, iar în cazul scăderii, băncile locale pot atrage mai ieftin linii de credit de la băncile-mamă, iar statul poate împrumuta fonduri la costuri mai mici. În ultimii ani s-a observat o îmbunătăţire treptată a percepţiei de risc, costurile la care

s-a împrumutat România pe pieţele de capital internaţionale fiind în scădere. Dar scăderea CDS-urilor nu s-a reflectat pe deplin şi în diminuarea dobânzilor plătite de populaţie şi companii pentru împrumuturile contractate în euro.

„Nereflectarea fidelă a scăderii primei CDS în ratele băn­cilor pare să fie produsul unei oferte mai puţin generoase a acestor produse, modificarea paletei produselor mergând până la eliminarea produselor de creditare în valută pentru populaţie în cazul unor instituţii lider. Această modificare a generozităţii apare în contextul regândirii relaţiilor dintre băncile-mamă şi cele ce operează în regiunea noastră, rela­ţiile noi presupunând o dependenţă mai puţin pronun­ţată“, spune Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank.

Dobânzile la creditele în lei şi cele în euro sunt influenţate de două componente principale: inflaţia din România în cazul împrumuturilor în lei şi CDS la împrumuturile în valută. Atât inflaţia, cât şi CDS-urile au avut o tendinţă de scădere, iar diferenţa dintre dobânzile la creditele în lei şi cele în euro s-a diminuat foarte mult, spune Aurelian Dochia, analist economic.

„România a dat dovadă de rezistenţă mai mare din punct de vedere economic comparativ cu alte ţări. România a trecut peste programul de austeritate fără dificultăţi foarte mari şi a ajuns una dintre puţinele ţări europene care au indicatori macro foarte buni. Cred că investitorii şi-au remodelat privirea asupra României – ne văd mai bine şi ne împrumută mai bine“, afirmă Dochia.

 

mai multe, pe zf.ro

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed