Potrivit lui Nanu, România vrea să împrumute cel puţin două miliarde de euro de pe pieţe internaţionale, în funcţie de vânzările de obligaţiuni pe piaţa internă.

‘Nu ne grăbim. Nu avem o nevoie urgentă să emitem eurobonduri, dar vrem să fim gata cu toată documentaţia şi să avem flexibilitatea de a emite atunci când există o oportunitate puternică pe piaţă. Este adevărat că acum avem condiţii foarte bune pe piaţă şi de acea continuăm cu pregătirea documentaţiei şi selectarea băncilor’, a spus Ştefan Nanu.

Anul trecut, România s-a împrumutat de pe pieţele globale de patru ori, strângând echivalentul a peste cinci miliarde de dolari din vânzarea de obligaţiuni pe 10 şi 30 de ani.

La începutul lunii februarie, ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov declara că România ar putea să aştepte până în a doua jumătate a acestui an pentru a vinde eurobonduri, în condiţiile în care rezerva ‘mare’ de finanţare oferă Guvernului de la Bucureşti şansa de a ţinti randamente mai mici.

Potrivit datelor Bloomberg, joi după-amiază randamentul pentru obligaţiunile româneşti în euro cu maturitatea în 2024 se situa la 1,84%.

Directorul general al Trezoreriei Statului a precizat că în acest an Ministerul de Finanţe va vinde doar obligaţiuni denominate în euro cu maturităţi de 12 şi 15 ani pentru că finanţarea în dolari ‘a devenit prea scumpă pentru noi’.

‘Întrebarea este dacă vom emite mai mult de două miliarde de euro. Dacă vom lansa o primă emisiune de eurobonduri am putea lansa şi o a doua, legată de managementul datoriei. Astfel am putea răscumpăra unele eurobonduri existente şi să lansăm o nouă emisiune’ a spus Ştefan Nanu.

România beneficiază de un rating ‘Baa3’ din partea Moody’s şi de un calificativ ‘BBB minus’ de la Standard & Poor’s şi Fitch.