Premierul britanic, David Cameron, un eurosceptic recunoscut, vede în victoria formațiunii Syriza un semnal de alarmă pentru Bruxelles şi o confirmare că politica Londrei se îndreaptă în direcţia corectă.

„Alegerile din Grecia vor creşte incertitudinea economică în Europa. De aceea, Marea Britanie trebuie să nu se abată de la planul ei, acela de a oferi securitate în interior”, a scris David Cameron pe contul său de Twitter.

De cealaltă parte a canalului Mânecii, în Franţa, reacţiile sunt împărţite. Președintele Francois Hollande a spus că, în spiritul prieteniei care leagă cele două state, dorinţa sa este de a continua cooperarea în beneficiul creşterii şi stabilităţii zonei euro. Pe de altă parte, de pe extrema dreaptă a eşicherului politic francez, Marine le Pen îşi freacă mâinile de bucurie la ceea ce ea consideră o palmă usturătoare primită de Bruxelles.

„Sunt bucuroasă că poporul Greciei i-a aplicat UE o palmă democratică de o forță îngrozitoare. Aceasta este urmarea acelor suferințe pe care poporul grec este nevoit să le suporte de ani de zile, din cauza politicii duse la adresa sa de țările UE”, a spus Marine le Pen.

De la Moscova, preşedintele rus Vladimir Putin s-a grăbit să felicite Syriza pentru victorie şi i-a urat succes lui Alexis Tsipras în viitoarele sale îndatoriri.

Reacţii de bucurie au venit şi de pe străzile din Italia şi Spania. Cele două state, care, alături de Grecia, au avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei financiare, văd în victoria lui Alexis Tsipras un lucru bun şi un exemplu demn de urmat.

În ceea ce-i priveşte pe nemţi, ei nu sunt la fel de îngăduitori cu noile pretenţii venite de la Atena.

Cancelarul german Angela Merkel a transmis prin purtătorul său de cuvânt că se aşteaptă ca

noul guvern grec să respecte angajamentele deja asumate de statul elen. În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii germani, ei cer Bruxelles-ului să îşi reconsidere poziţia în ceea ce-i priveşte pe greci.

O reacţie la fel de tranşantă vine şi de la conducerea Băncii Centrale Europene, care avertizază Grecia că o ieşire din zona euro nu o va scăpa de plata datoriilor.

„Trebuie să plătească, acestea sunt regulile europene. Nu există loc de acţiuni unilaterale în Europa, asta nu exclude însă o discuţie, de exemplu, asupra reeşalonării datoriei. Aş vrea să atrag atenţia că nu este vorba despre bani al Băncii Centrale Europene, ci ai statelor europene. Este o discuţie între domnul Tsipras şi guvernele europene”, a spus Benoit Coeure, membru în Comitetul Executiv al BCE.

Dincolo de aceste reacţii, analiştii politici văd în rezultatul alegerilor din Grecia o nouă palmă dată visului comun european. Asta după avansul înregistrat de partidele eurosceptice la alegerile europarlamentare de anul trecut. De altfel, potrivit unei analize The Telegraph, dacă în 2007 încrederea în Uniunea Europeană era la 56 %, acum este la 35%. Statele în care regăsim cei mai mulţi eurosceptici sunt Spania, Italia şi Grecia.