‘Dispariţie misterioasă’ sau ‘furtul secolului’? Afacerea a izbucnit într-o bună zi când Banca Centrală a Moldovei (BNM) a descoperit că trei instituţii financiare de la Chişinău, reprezentând aproximativ o treime din activele bancare ale ţării, au acordat împrumuturi în valoare totală de 1 miliard de dolari, sau 15% din Produsul Intern Brut (PIB).

Tranzacţia a fost încheiată în câteva zile şi chiar înainte de alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii noiembrie, care au fost câştigate foarte strâns de partidele proeuropene în faţa opoziţiei proruse.

Nu se ştie cine sunt beneficiarii acestor fonduri; bani au dispărut, se pare, pur şi simplu.

‘Nu-mi pot explica cum se poate să furi o sumă atât de mare într-o ţară atât de mică’, a exclamat recent şeful misiunii Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola.

Deputaţii din parlamentul de la Chişinău s-au sesizat în această afacere. Potrivit raportului unei comisii parlamentare discutat cu uşile închise, din care s-au scurs informaţii în presă, o parte din aceste fonduri au fost transferate în patru bănci din Rusia.

Liderul opoziţiei socialiste, Igor Dodon, susţine, la rândul său, că banii au ajuns în conturile mai multor companii offshore, ‘unde li s-a pierdut urma’. ‘Aceste credite au fost acordate ştiindu-se că nu vor fi rambursate’, a declarat el pentru AFP.

Vicepremierul Stéphane Bridé (de naţionalitate franceză) în guvernul moldovean, fost expert financiar, vorbeşte cu prudenţă de aceste ‘tranzacţii suspecte’ masive, ce se ridică la 1 miliard de dolari.

Pentru a evita falimentul, care ar fi provocat panică în întregul sistem bancar al Republicii Moldova, Banca Centrală a plasat sub gestiunea sa directă cele trei bănci implicate în această afacere – Banca de Economii (BEM), Unibank şi Banca Socială. Acestea au primit în paralel un credit de urgenţă de 9,4 miliarde de lei moldoveneşti (aproximativ 700 milioane de dolari), fonduri ce urmau să fie rambursate la 27 martie. Termenul a trecut, dar suma nu a fost încă rambursată.

‘Sunt convins 100% că suma în cauză nu va fi rambursată integral şi că diferenţa va fi transformată în datorie publică’, a declarat pentru AFP preşedintele Ligii bancherilor, Dumitru Ursu. Datoria Moldovei se ridică în prezent la 1,7 miliarde de dolari.

El a acuzat de neglijenţă Banca Centrală şi CNPF, jandarmul pieţelor financiare, deoarece ‘astfel de tranzacţii nu ar fi trebuit să scape supravegherii lor’ şi nici celor de la Parchetul anticorupţie (CNA).

Un viceguvernator al Băncii Centrale şi preşedintele CNPF au fost demişi pentru a fi daţi ca exemplu, dar mulţi analişti explică pasivitatea acestor instituţii prin ‘ordinele venite de sus’, din partea unor oameni politici influenţi care ar fi deturnat o parte din bani.

Parchetul general a deschis o anchetă. Până în prezent, două persoane, a căror identitate nu a fost făcută publică, au fost plasate în arest preventiv şi proprietăţile altor câteva au fost puse sub sechestru.

Într-un document publicat la începutul lunii martie, ‘partenerii de dezvoltare ai Moldovei’, între care Banca Mondială, Uniunea Europeană şi SUA, au cerut guvernului să ‘facă publică valoarea cu care a fost prejudiciat statul în urma acestei afaceri’.

În faţa indignării generale, guvernul a recurs la ajutorul experţilor companiei de audit americane Kroll pentru a elucida cazul.

‘Această mega-tranzacţie are un impact nefast major asupra economiei, provocând o puternică depreciere a leului moldovenesc’, a indicat Alexandru Fala, analist Expert Grup, un grup de reflecţie din Chişinău.

Leul moldovenesc a pierdut 42% din valoarea sa între 1 noiembrie şi 18 februarie, înainte de a recâştiga puţin teren în ultimele săptămâni.

‘Aceasta riscă să provoace falimentul bugetului de stat’, a estimat liderul socialiştilor moldoveni, Igor Dodon, care nu crede că banii vor fi recuperaţi, având în vedere nivelul de corupţie în cadrul sistemului judiciar şi statutul persoanelor implicate în această afacere.