Autorii ultimei strategii energetice au făcut un test de stress în ceea ce priveşte siguranţa alimentării cu gaze naturale a României, în perioada de iarnă, până în anul 2030. Au fost luate în calcul două scenarii: cel în care gazele din Marea Neagră, după care sapă acum Exxon şi Petrom, se vor dovedi viabile din punct de vedere comercial pentru exploatare, şi cel în care nu. Dacă, evident, în primul scenariu, dependenţa de importurile ruseşti va fi mult diminuată, iar România nu va suferi dacă alimentarea se va opri, aşa cum s-a întâmplat în timpul crizei din Ucraina, în al doilea caz consecinţele asupra siguranţei alimentării ar fi mult mai grave, scrie economica.net.

Înainte de a le prezenta, amintim că Europa, în mare parte dependentă de importurile de gaze din Rusia, a avut de suferit în mai multe rânduri în urma blocării tranzitului gazelor, generată de conflictele repetate dintre Rusia şi Ucraina. Una dintre cele mai grave crize a avut loc în anul 2009.

La 1 ianuarie 2009, Rusia a oprit livrările de gaze către Ucraina pentru neplata datoriilor părţii ucrainene La 7 ianuarie, Gazprom a întrerupt toate livrările către Europa prin teritoriul ucrainean, după ce Kievul a refuzat un preţ de 250 de dolari propus de Gazprom. Timp de două săptămâni, rezervele energetice ale ţărilor din Europa Centrală şi din Balcani s-au epuizat. Abia la 20 ianuarie, Gazprom a reluat livrările către ţările europene, după ce Rusia şi Ucraina au ajuns la un acord.

 
Nu a fost o premieră, s-a mai întâmplat şi în 2006, şi nu a fost nici finalul. S-a repetat şi în vara anului 2014, şi, după criza din acel an, Europa a început să-şi facă socotelile cât de mult ar afecta-o o sistare a livrărilor de gaze ruseşti, iar rezultatele acestor simulări, pentru România, sunt amintite acum de autorii strategiei noastre energetice.