Scrisori secrete, presiuni şi condiţii impuse ”pe la spate” guvernelor din zona euro au ieşit la iveală

Într-o critică la adresa acţiunilor băncii, printr-un raport al Transparency International, în cooperare cu oficialii BCE,  se cere ca BCE să fie pusă sub monitoriazre de către instituţiile europene, spunând că mandatul de a asigura stabilitatea preţurilor în zona euro a fost împins până la punctul limită în modul în care a fost gestionată criza, scrie ZF.ro.

 

”Cadrul de răspundere al BCE nu este potrivit pentru decizii politice de asemenea amploare, luate de consiliul de guvernănâmt”, scrie în raport.

 

Criticile raportului vin ca un ecou la criticile din partea unor guverne din zona euro la adresa BCE, pentru rolul instituţiei în timpul crizei financiare, şi este foarte posibil să fie luate serios în calcul, având în vedere rolul acestora în asigurarea revizuirii acţiunilor de către Transparency International.

 

Aceste avertismente vin în condiţiile în care BCE şi-a asumat o putere de reglementare a băncilor din zona euro în perioada recentă, şi în condiţiile în care autorităţile din UE se pregătesc să salveze cea mai veche bancă italiană, Monte dei Paschi di Siena. BCE face de asemenea parte din creditorii internaţionali implicaţi în cel de-al treilea bailout internaţional al Greciei.

Ca parte din recomandări, Transparency International a cerut ca BCE să facă publice toate deciziile şi opiniile şi a lăudat iniţiativa băncii centrale de a publica jurnalele oficialilor seniori.

 

De asemenea, instituţia a cerut ca banca centrală internaţională să nu mai monitorizeze bailout-urile internaţionale, acţiune pe care o făcea alături de FMI şi de Comisia Europeană.

 

Sub tratetele Uniunii Europene, BCE are un madat mai limitat, dar strict, de a asigura stabilitatea preţurilor, care a fost interpretat ca o ţintă de inflaţie de sub 2%.  Totuşi, Transparency International a avertizat că independenţa băncii a permis BCE să se extindă ”extraordinar” şi să ia decizii semnificative în zona euro, care au afectat întâi Irlanda, Portugalia şi Grecia în 2010, ca apoi să se extindă către Spania şi Cipru în anii care urmau.

 

Acestea includ scrisori secrete trimise de la bancă guvernelor Spaniei şi Italiei, care au făcut clar faptul că programul de achiziţie de datorie al BCE era condiţionat de reforme economice şi de decizia de a elimina finanţare normală pentru băncile greceşti, imediat după alegerea guvernului Syriza în 2015.

 

Asemenea episoade au evidenţiat ”presiunea puternică asupra aranjamentelor instituţionale, care arată excluderea parţială a BCE de la principiul responsabilităţii democratice”, se arată în raport.

 

Acest rol puternic, asumat de BCE, prin care Banca Centrală face presiuni asupra guvernelor şi sistemelor financiare, riscă să se repete în negocierile viitoare cu Grecia şi cele pentru recapitalizarea băncii italiene MPS, lucru care ”ameninţă stabilitatea fragilă a zonei euro”.

 

Guvernul Italiei deja a criticat rolul BCE în salvarea MPS, după ce instituţia de supraveghere a băncii centrale a crescut deficitul proiectat de capital de la 5 miliarde de euro la 8,8 miliarde de euro la sfârşitul anului trecut.

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed