Autor: Oxford Analytica | Sursa: Standard.ro | Publicat: 13 aug 2007, 00:00
Dar aceasta logica este gresita: atitudinea sarbilor fata de aderarea la Uniunea Europeana este mult mai ambigua decat ar lasa sa se creada atitudinea fata de procesul de integrare, incepand din anul 2000.
Un sondaj recent arata ca doar 6% dintre sarbi sprijina integrarea in Uniunea Europeana. Ei leaga UE de bunastare economica, mai multe locuri de munca si libertate de miscare in Europa, dar nu inteleg foarte bine ce inseamna procesul de integrare si cerintele UE. Considera, in schimb, ca procesul este foarte politizat.
Doar 40% stiau ca au fost reluate discutiile in cadrul Pactului de Stabilizare si Asociere (SAP), in timp ce 48 la suta nu sunt pregatiti pentru educatia, pregatirea si noile calificari necesare pentru aderare. Circa 4% vad in renuntarea la Kosovo o conditie pentru aderarea Serbiei la UE, iar 5% se opun colaborarii cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPII).
Politica. Noua coalitie de guvernare, condusa de Vojislav Kostunica, reprezentantul Partidului Democrat din Serbia (DSS), sprijina integrarea europeana datorita politicilor pe care le sustine si nu pentru ca o considera un motor al reformelor interne, avand ca premiu calitatea de membru deplin al UE. Guvernul vede integrarea ca pe un drum cu doua sensuri, ca si cooperarea cu TPII. Uniunea pune conditii, dar si Serbia face acest lucru. Kostunica a declarat ca Serbia va intra in procesul de integrare ca stat unitar, incluzand Kosovo.
Partidul Democrat (DS) al presedintelui Boris Tadic este concentrat mai mult pe partea tehnica a procesului de aderare. Bozidar Djelic, vicepremierul responsabil de integrarea europeana, spera in semnarea unui acord de stabilizare si asociere (SAA) pana la sfarsitul lui 2007.
Controversa. Inainte de noua runda de negocieri asupra Kosovo, parlamentul. sarb a adoptat o rezolutie ce confirma apartenenta provinciei ca parte inalienabila a Serbiei, dar nu a anuntat o reactie dura la recunoasterea independentei Kosovo, afirmand doar ca aceasta va fi “rapida si energica”.
O formulare atat de vaga scoate la lumina dezacordurile din cadrul guvernului care se lauda cu politica de unitate pentru Kosovo. Guvernul este de acord ca independenta Kosovo este inacceptabila in principiu. Dar este divizat in ceea ce priveste pasii de urmat dupa ce va fi declarata independenta provinciei, ceea ce este foarte posibil sa se intample.
Acest mar al discordiei este reflectat de alegerea intre UE si Kosovo.
Membrii guvernului din partidul lui Kostunica au incercat sa separe cele doua chestiuni, dar, daca vor fi obligati, probabil ca se vor alatura radicalilor din opozitie, renuntand la optiunea UE. Democratii au pastrat tacerea, dar, la nevoie, nu vor sacrifica UE de dragul Kosovo.
Conditionare. Uniunea Europeana trebuie sa-si clarifice pozitia fata de statutul Kosovo si integrarea europeana a Serbiei. Pozitia oficiala este ca cele doua chestiuni sunt separate, dar declaratii facute de oficiali din statele membre contrazic acest lucru. Aceste disonante au contribuit la politizarea aderarii Serbiei la UE.
Politica UE a fost sa aduca Serbia in procesul de aderare, poate chiar sa-i ofere statutul de tara candidata. Astfel incat Serbiei sa-i fie greu sa abandoneze procesul dupa declararea independentei Kosovo. Dar problema provinciei va fi solutionata cu mult inainte ca UE sa lege Serbia de procesul de aderare.
Belgradul a pus problema amanarii chestiunii Kosovo din cauza opozitiei Rusiei fata de o noua rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU care sa anunte independenta Kosovo ca pe un succes diplomatic.
Sprijinul Rusiei pentru Serbia in chestiunea Kosovo i-a surprins pe sarbi la fel de mult ca si pe partenerii occidentali ai Rusiei. Daca ajutorul politic de la “fratele” rus a fost bine primit la Belgrad, au existat temeri ca oficialii rusi sunt tot mai prezenti si invitati tot mai des in Serbia.
Afaceri
Recent, Kostunica s-a intalnit cu oligarhul rus Oleg Deripaska pentru a discuta vanzarea RTB Bor, cel mai mare complex minier si topitorie de cupru. A primit bine si oferta companiei ruse Aeroflot de a deveni partener strategic al operatorului sarb JAT Airways. Acest lucru nu inseamna ca Serbia va deveni o provincie rusa, dar ofera perspectiva unei alternative in afara UE.
© 2010 MONEY.RO - o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate
Vot: 0,0 din 0 voturi