Departe de politicienii cu nume grele de pe bătrânul continent, care fac şi desfac jocurile lumii în privinţa crizei refugiaţilor, departe de declaraţiile oficiale pentru care destinele fugarilor veniţi în Europa din statele arabe se rezumă la câteva numere împărţite în cote pentru o ţară sau alta, în satele româneşti problema imigranţilor se judecă simplu, mai mult prin „tribunalul” conştiinţei.
„Adevărul” a încercat să afle ce ar face oamenii simpli, de la ţară, dacă în satele lor ar fi aduşi o parte din cei 4.837 de refugiaţi repartizaţi, în primă fază, României. Trecuţi prin destine aspre, mulţi ţărani spun că „i-ar primi cu plăcere, dar suntem şi noi necăjiţi” sau că „dacă vor să moară de foame, să vină refugiaţii în Gorj”.
Alţii, primari sau preoţi din comune, sunt de părere că, odată veniţi, imigranţii ar face probleme, pentru că „ei se înmulţesc mai repede, nu ca noi” şi că, în scurt timp, ar trebui să le ridice moschee sau chiar să le rezerve un loc în consiliile locale. O altă problemă, după cum spun unii săteni, ar fi posibilele conflicte cu străinii pentru că „noi, moldovenii, suntem oameni care mai înţelegem de vorbă bună, însă lor le sare ţandăra cam repede.
Citeste mai mult: adev.ro/nvpm6a
