Traficul de călători din reţeaua feroviară administrată de CFR SA este, în acest an, de 64,3 milioane de tren-kilometru (parcursul total al tuturor trenurilor de călători), potrivit indicatorilor de calitate şi performanţă privind funcţionarea infrastructurii feroviare în 2010. În acelaşi document, se arată că întîrzierea medie pentru 100 km parcurşi de fiecare tren de călători, în medie, este de 1,9 minute. Astfel, raportat la toată distanţa care urmează să fie parcursă de toate trenurile de călători, rezultă, la nivelul întregului an, o întârziere totală de 1,22 milioane de minute, adică 20.361 de ore, adică 848 de zile.

Acest volum al întârzierilor ar putea fi chiar mai mare. CFR SA precizează că “acest parametru poate fi influenţat de consecinţele perturbărilor datorate calamităţilor naturale şi a lucrărilor ce se execută pentru reabilitarea Coridorului IV pan-european, pe tronsoanele Câmpina – Predeal şi Bucureşti Băneasa - Constanţa.

Anul trecut, trenurile au întârziat în fiecare zi câte 7.144 de minute, potrivit CFR Călători, ceea ce, la nivelul întregului an, se traduce într-o întârziere de 1.810
zile, adică patru ani şi nouă luni.

Şi la capitolul viteză, infrastructura feroviară a României este precară. Potrivit aceluiaşi document, CFR SA va asigura o viteză medie de 66,2 km/h pentru toate trenurile, mult sub nivelul de 91 km/h, nivel maxim al vitezei asigurat de caracterisitice constructive ale liniei. Cheltuielile pentru a menţine acest nivel al vitezei sunt enorme, iar pentru a o aduce la nivelul maxim pentru care a fost proiectată linia sunt de-a dreptul fantastice, potrivit CFR. În primul caz, vorbim despre 1,066 miliarde de lei, iar dacă s-ar dori o viteză la nivelul maximului proiectat, ar trebui încă 911 milioane de lei.