Trei surse rapide de bani pentru un Guvern strivit de deficit

Vânzarea pachetelor minoritare pe care statul le deÅ£ine în companiile din sectorul energetic ÅŸi a imobilelor statului în sistem sale&lease-back (vânzare ÅŸi reînchiriere) sau vânzarea certificatelor de emisii de carbon sunt trei dintre metodele rapide ÅŸi ieftine prin care statul ar putea acoperi o bună parte din deficitul bugetar, a explicat pentru Business ­Standard Radu Zaciu, ÅŸeful biroului Deutsche Bank în România. “Dacă deficitul bugetar va creÅŸte, se pune problema cum va fi finanÅ£at. În opinia mea, pe lângă emisiunea de eurobonduri, România ÅŸi-ar putea acoperi o bună parte din deficitul bugetar prin câteva metode rapide ÅŸi ieftine”, este de părere Zaciu. Deutsche Bank este cea mai puternică bancă germană, iar sucursala sa din România a intermediat mai multe emisiuni de eurobonduri ale statului român. Doar în luna iulie, Trezoreria a împrumutat peste două miliarde de euro prin emisiuni de titluri de stat pe piaÅ£a internă, plus peste un miliard de euro direct de la bănci, prin structura de club-loan.

În opinia bancherilor de investiÅ£ii, o emisiune de obligaÅ£iuni pe pieÅ£ele externe, măsură luată în calcul de FinanÅ£e, este, în următoarele luni, riscantă. “Lansarea unei emisiuni de eurobonduri în toamnă este riscantă ÅŸi dependentă de costul finanţării ÅŸi de percepÅ£ia de risc a României”, crede Ioana Filipescu, ÅŸeful subsidiarei locale a băncii de investiÅ£ii Raiffeisen Austria. Cu un rating în categoria “junk”, România este unul dintre statele cel mai slab cotate din regiune, din punctul de vedere al riscului, ceea ce ridică foarte mult costul împrumuturilor pe pieÅ£ele externe.

România a încheiat în primăvara acestui an un acord de finanÅ£are de 20 miliarde de euro cu Fondul Monetar InternaÅ£ional, Comisia Europeană ÅŸi Banca Mondială, acord care a stabilizat situaÅ£ia monedei naÅ£ionale ÅŸi a bugetului.

Dar, în condiÅ£iile în care estimările neoficiale indică o creÅŸtere cu aproape 50% a deficitului bugetar, din cauza prăbuÅŸirii încasărilor, sursele de finanÅ£are devin o mare problemă.

În acest context, Radu Zaciu nu crede că “FMI va avea ceva de criticat în cadrul discuÅ£iilor cu statul român pe tema evaluării economiei româneÅŸti ÅŸi a politicilor macroeconomice. Guvernul a dat dovadă de disciplină fiscală, iar Trezoreria s-a descurcat foarte bine. Cred că discuÅ£ia se va baza în primul rând pe găsirea de soluÅ£ii pentru finanÅ£area golului din semestrul al doilea”.

Potrivit unor surse, estimările FMI pentru acest an creionează un cadru mai sumbru decât cel iniÅ£ial, în care contracÅ£ia PIB ar putea fi de 7-8% (de la 4,1%, prognoza iniÅ£ială), iar deficitul bugetar - între 5,5% ºi 7% din PIB. În opinia lui Radu Zaciu, “declinul economiei româneÅŸti a atins un punct maxim în al doilea trimestru, “iar în trimestrul al treilea evoluÅ£ia economiei va fi afectată doar de sectorul agricol. În ce măsură, rămâne de văzut”.

Bancherul crede că un deficit bugetar sănătos ar fi unul de până în 4% din PIB, însă, în aceste condiÅ£ii de criză, “putem accepta ÅŸi un deficit de 6-7% din PIB pentru a doua jumătate a anului”.

Pe de altă parte, Ioana Filipescu precizează pentru Business Standard că, în aceste condiÅ£ii, finanÅ£area deficitului ar trebui să se realizeze mai puÅ£in prin creÅŸterea împrumuturilor ÅŸi mai mult prin găsirea de resurse precum asigurarea unui procentajul mai mare de colectare a taxelor ÅŸi impozitelor. “Suntem printre ultimii în Europa, din punctul de vedere al gradului de colectare (sub 30% nr). Este o nevoie de eficientizare în acest domeniu”.

În opinia lui Zaciu însă, o variantă de finanÅ£are a deficitului bugetar o reprezintă vânzarea pachetelor minoritare pe care statul le mai deÅ£ine în companiile din sectorul energetic, unde criza nu a afectat atât de mult valoarea activelor. Suma astfel câÅŸtigată s-ar putea ridica la aproximativ douã miliarde de euro. Este adevărat, această variantă presupune că Guvernul ar pierde veniturile obÅ£inute din dividende, dar ar elimina din buget cheltuielile de investiÅ£ii.

Ministerul Economiei a început deja negocieri cu acÅ£ionarii majoritari ai companiilor energetice interesaÅ£i să cumpere participaÅ£ia statului. Astfel, ministerul FinanÅ£elor va trebui să acorde până la 15 august mandat Fondului Proprietatea pentru a începe negocierile în scopul vânzării deÅ£inerilor la cele trei filiale ale CEZ, înainte ca oferta companiei cehe să expire, declara recent Mircea Ursache, preÅŸedintele Consiliului de Supraveghere al FP.

“PreÅ£ul exact va fi negociat. Noi plecăm de undeva de la 200 milioane de euro, ceea ce înseamnă foarte mult pentru Fond în momentele acestea”, afirma Ursache. O altă metodă rapidă ÅŸi ieftină prin care se pot obÅ£ine venituri la buget, după părerea lui Radu Zaciu, este vânzarea imobilelor statului în sistem sale&lease-back.

“Mai exact, statul ar putea vinde, pe o perioadă determinată, imobile pe care le are în proprietare. În perioada stipulată în contract, statul ar urma să plătească o chirie negociată cu compania care a cumpărat acel imobil, însă numai cu menÅ£iunea că, la sfârÅŸitul perioadei din contract, statul să poată răscumpăra imobilul la aceeaÅŸi valoare.

Această variantă de împrumut nu afecteazã datoria publică, însă generează costuri cu închirierea. Victor Semionov director de investiÅ£ii al fondului britanic New Europe Property Investments, a declarat pentru Business Standard că ar fi interesaÅ£i de achiziÅ£ia unui activ al statului în acest sistem. “Sunt interesante unele active ale statului. Noi lucrăm în acest sistem, însă numai cu chiriaÅŸi puternici, iar statul intră în această categorie”, a explicat Semionov. O a treia variantă prezentată pentru Business Standard de ÅŸeful biroului Deutsche Bank România ar fi vânzarea certificatelor de emisii de carbon (n.red. - pe care România le primeÅŸte în baza protocolului de la Kyoto pentru limitarea încălzirii globale) pe care companiile nu le folosesc pentru că poluează mai puÅ£in decât le-a fost permis iniÅ£ial.

“Aceste drepturi de poluare (EUA) nefolosite trebuie să se întoarcă la stat. Nu este acceptabil ca o firmă să-ÅŸi oprească producÅ£ia, dar să facă bani din vânzarea EUA pe care nu le foloseÅŸte”, a declarat ÅŸeful biroului Deutsche Bank în România.

FinanÅ£ele s-au împrumutat, în primele ÅŸapte luni, de peste cinci miliarde euro, în încercarea de a acoperi golurile din bugetul de asigurări sociale, plata salariilor din sistemul public sau chiar sumele restante pe care le are faţă de companiile private la rambursările de TVA. Ultima miÅŸcare făcută de către Guvern a fost contractarea a peste un miliard euro de la un grup de opt bănci mari de pe piaţă, printr-un club-loan.
Totodată, statul a emis titluri de stat lunar, iar prima tranşă de 1,5 miliarde de euro de la CE a intrat în această săptămânã în conturile Trezoreriei. Banii de la Banca Mondială vor intra în Å£ară în luna septembrie, primul împrumut fiind de 300 milioane de euro.

0

COMENTARII

ADAUGA UN COMENTARIU

ADAUGA UN COMENTARIU

scrie un comentariu nou.

Nume*

Email*

Subiect*

Mesaj*

Cod*

IMPORTANT

Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele daune, in cazul unor actiuni inaintate impotriva celor afirmate. Money.ro nu poate fi facut responsabil pentru continutul comentariilor postate de cititori.