Ucraina transmite României succes pentru integrarea în Schengen

"Ştim foarte bine că aderarea României la spaţiul Schengen este proclamată de către statul român ca una dintre cele mai importante priorităţi ale sale în cadrul UE pentru viitorul apropiat şi noi urmărim acest proces cu interes. Este evident, că realizarea unui scop atât de mare este o problemă dificilă pentru orice stat, de aceea doresc vecinilor noştri români realizarea cu succes acestui scop", a declarat ministrul ucrainean de externe, Kostiantin Grişcenko, într-un interviu acordat presei române.

El a fost rugat să-şi exprime opinia în legătură cu preocupările formulate în UE, în cadrul discuţiilor despre aderarea României la Schengen, cu privire la graniţa de est a României, inclusiv cu Ucraina, care ar trezi suspiciuni din cauza corupţiei.

"Sunt sigur că România nu doar va rezolva toate problemele legate de Schengen, dar în perspectivă va împartăşi experienţa sa şi cu Ucraina, care, după cum ştiţi, actuamente lucrează activ privind simplificarea pentru cetăţenii săi a trecerii frontierei cu Uniunea Europeană", a răspuns ministrul ucrainean de externe.

În toamna anului trecut, Franţa enumera printre argumentele împotrivirii faţă de aderarea României la Schengen controlul deficient la graniţa de est, care ar fi determinat de decizia României de a acorda paşapoarte moldovenilor, de instabilitatea adusă de regiunea separatistă transnistreană şi de corupţia din Ucraina. "Evaluările de care dispunem rămân preocupante, anumite aprecieri mai trebuie încă precizate de Comisie şi va trebui să ne asigurăm de impactul creşterii observate în privinţa fluxurilor migratorii ilegale, via Turcia, pe la frontiera bulgară şi română, de capacitatea acestor două ţări de a deveni frontierele externe ale UE într-un context în care, de exemplu, frontiera româno-moldoveană rămâne prost controlată, din cauza distribuirii dincolo de frontieră a mii de paşapoarte româneşti, a găurii negre pe care o reprezintă teritoriul transnistrean separatist şi a nivelului corupţiei din Ucraina vecină. Trebuie să ţinem cont de toate acestea când vorbim de extinderea spaţiului Schengen, care ţine de securitatea întregului spaţiu", spunea în faţa parlamentarilor francezi fostul ministru pentru afaceri europene, Pierre   Lelouche, în octombrie 2010.

Şi joi, la Consiliul JAI - care a decis să examineze în septembrie 2011 decizia cu privire la aderarea României la Schengen - reprezentantul Franţei, ministrul de interne Claude Gueant, le spunea omologilor săi că este nevoie de garanţii în privinţa luptei împotriva corupţiei din România şi Bulgaria, pentru că acest fenomen "poate fragiliza" protecţia graniţelor externe ale spaţiului de liberă circulaţie. El a arătat că o soluţie de compromis ar putea fi aderarea în etape, mai întâi cu desfiinţarea controalelor la graniţele aeriene, apoi maritime şi eventual în 2012 şi a celor terestre. În toate aceste etape, România şi Bulgaria ar urma să fie monitorizate prin prezenţa la faţa locului a unor ofiţeri de poliţie din alte state membre.

Ministrul ucrainean de externe, Kostiantin Grişcenko, a subliniat în interviul acordat la solicitarea NewsIn că integrarea în UE pentru Ucraina "este nu doar o prioritate externă, dar şi un instrument puternic pentru realizarea reformelor interne". Pentru realizarea acestor obiective o importanţă deosebită are consolidarea cooperării nu doar la nivelul Ucraina-UE, dar şi separat cu fiecare stat din UE, a arătat Grişcenko. "O experienţa pozitivă în această direcţie s-a obţinut şi în dialogul dintre Ucraina şi România. În cadrul Comisiei Mixte prezidenţiale ucraineano-române a fost creat Comitetul pe probleme de securitate, cooperare europeană, euroatlantică şi regională, care are ca scop coordonarea eforturilor comune a celor două ţări, inclusiv în dimensiunea europeană. În acest context, suntem recunoscători autorităţilor române pentru sprijinul consistent dat aspiraţiilor europene ale Ucrainei, sprijin care a fost confirmat în repetate rânduri prin acţiuni concrete", a spus şeful diplomaţiei de la Kiev.