„Ce pot să vă spun e că, în primul rând, nu am primit textul și nu putem să ne pronunțăm pe text. Doar am văzut și eu declarațiile ministrului Justiției. Săptămâna aceasta noi o să avem ședința grupurilor reunite. Va fi o ședință de lucru, unde UDMR va avea un punct de vedere. Ce am văzut acum e o intenție, care a fost anunțată la conferința de presă, nu am văzut textul concret al propunerii modificării. După ce vom vedea, ne vom pronunța”, a precizat Porcsalmi Balint.
Întrebat dacă, în principiu, UDMR este de acord ca președintele țării să fie eliminat din procedura de numire a procurorilor șefi, Porcsalmi Balint a spus că poate emite doar un punct de vedere strict personal, deoarece formațiunea sa n-a luat încă o decizie în acest sens. ”Ce a propus ministrul Justiției mie personal mi se pare un lucru care e în concordanță cu practica europeană, unde procurorul este parte a puterii executive, Ministerul Public, de fapt”, a explicat președintele executiv al UDMR.
Ministrul Tudorel Toader a declarat miercuri că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiției prevede ca numirile în funcțiile de conducere la Ministerul Public să fie făcute de Secția pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției, în baza unei proceduri transparente, din care este eliminat președintele României.
”Toate funcțiile — că este procuror general, adjuncți, șef la DIICOT, la DNA, adjuncții dânșilor — să decidă Secția pentru procurori din CSM, (…) la propunerea ministrului Justiției, pe baza unei proceduri transparente, publice, procurori care, la rândul lor, trebuie să aibă cel puțin 10 ani vechime efectivă în funcție. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secția pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiției. Aici vreau să vă fac referire la una dintre condiționalitățile, una dintre cerințele MCV, care recomandă o procedură transparentă pentru numirea procurorilor în funcții, care recomandă, în același timp, neamestecul factorului politic”, a afirmat Toader, într-o conferință de presă, la sediul Ministerului Justiției.
În ceea ce privește procedura de numire în funcțiile de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), el a spus că aceasta se modifică ”parțial”.
”Se păstrează în sensul că președintele ÎCCJ se numește de către președintele României, fapt care este și în prezent. Se modifică în sensul ca propunerea să nu o mai facă plenul CSM, propunerea să o facă Secția pentru judecători, răspunzând cerinței pentru judecători să decidă judecători, pentru procurori să decidă procurorii”, a precizat ministrul.
El a explicat de ce, în cazul procedurii de la ÎCCJ, președintele României este cel care face numirea, însă este eliminat în cazul Ministerului Public.
”Sigur, se va spune următorul lucru: de ce președintele ÎCCJ este numit de către președintele Republicii, iar procurorii-șefi numiți de Secția pentru procurori la propunerea ministrului, în condițiile în care și unii și alți sunt magistrați? Răspunsul derivă din statului special pe care îl au unii și alții. Procurorii sunt subordonați ierarhic, judecătorii nu sunt subordonați ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovibilitate. Procurorii (…) își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, la judecători nu există o asemenea prevedere. În plus, să ne aducem aminte și de decizia CEDO care spune că procurorii nu prezintă suficiente garanții de independență încât să fie asimilați magistraților, decizie care ulterior, adevărat, a mai fost nuanțată prin aceeași jurisprundență a Curții Europene a Drepturilor Omului”, a menționat ministrul Justiției.
AGERPRES