Declinul economic început în decembrie 2007 a livrat zeci de milioane de şomeri în toată lumea. În
România, în decembrie anul trecut, rata şomajului a ajuns la
7,8%, cu 3,4% mai mare decât nivelul atins în decembrie 2008. Nu mai puţin de
709.000 de români sunt şomeri, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
De 10 ori mai puţini decât cei din
Statele Unite, unde rata şomajului s-a dublat în decursul celor doi ani până la
10%, potrivit Labor Department.
Gravitatea recesiunii redefineşte piaţa muncii. Multe slujbe vor fi din nou disponibile odată cu revenirea economiei. Dar, multe au plecat deja pe urmele
reparatorului de maşini de scris.
O parte din
joburile fabricate de boomul din imobiliare şi piaţa creditelor, de exemplu, au fost măturate de picajul ulterior.
“Activitatea extraordinar de mare asociată cu segmentul rezidenţial nu se va reîntoarce. Aceasta a fost
partea nesănătoasă a economiei”, a declarat
Lawrence Katz , economist la Universitatea Harvard, citat de
The Wall Street Journal.
Nesănătoasă, dar
mană cerească pentru bărbaţii fără studii superioare. Românii au profitat din plin de acest boom, s-au înhămat să construiască locuinţe pentru Vestici şi astfel au devenit
cei mai constanţi şi mari investitori străini.
În primele zece luni ale anului trecut,
investiţiile străine au fost de 3.720 mil. euro, în scădere cu 51% faţă de perioada similară din 2008, potrivit BNR. În aceeaşi perioadă,
transferurile de bani din străinătate, majoritatea covârşitoare datorate căpşunarilor, au fost de
5.480 mil. euro, cu numai 26% mai mici faţă de primele zece luni din 2008.
În America, până în 2007,
unul din trei locuri de muncă desființate, sau şase milioane în total, erau în manufactură. Abia anul trecut, în această industrie s-au făcut din nou angajări. Între timp,
elanul pieţei de construcţii de locuinţe le-a furnizat acestora
oportunitatea unui câștig decent.
Portița de scăpare s-a închis acum. Cu 1,6 milioane de locuri de muncă pierdute în ultimii doi ani în America,
sectorul construcțiilor a furnizat o cincime din șomerii victime ale crizei. În România și primele două luni ale anului vor aduce șomeri din acest domeniu. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă estimează că din cele peste
3.000 de disponibilizări anunțate în ianuarie și februarie, cele mai multe vor fi din
construcții.
Pentru angajaţii cu studii superioare,
sistemul bancar nu va mai oferi atât de multe joburi bine plătite ca în trecut. Thomas Philippon, economist la Şcoala de Business Stern, din New York, estimează că aportul sectorului financiar în economie era cu 20% mai mare decât ar fi trebuit să fie. În America, de exemplu,
6,6% din angajaţii din acest sector şi-au pierdut locul de muncă în ultimii doi ani.
În România, printre cei afectaţi au fost inclusiv şi
jurnaliştii. Peste
1.400 au rămas fără job, pe fondul închiderii publicaţiilor la care lucrau sau a reducerii numărului de angajaţi în cadrul altor produse.
Ca şi în jurnalism, în alte sectoare
recesiunea doar a accelerat pierderea unor joburi. De exemplu, retailul virtual a intrat pe un trend ascendent , astfel că,
numărul vânzătorilor din magazinele clasice s-ar fi diminuat oricum în viitorul apropiat. Odată cu noile descoperiri tehnologice şi accesabilitatea lor, afaceri precum
studiourile foto au început să dispară.
Cum recesiunea a lovit puternic în micile afaceri, proprietarii au fost nevoiţi să recurgă la concedieri, accelerând astfel dispariţia acestor joburi.
Jumătatea plină a paharului: disponibilizările au venit în contextul crizei, iar companiile au scăpat de eventualele critici.
Astfel, s-au operat concedieri mult mai uşor din rândul
asistentelor personale, ale căror atribuţii au fost preluate de secretare, asistate la rândul lor de noile tehnologii din IT&C. În America, de exemplu,
numărul angajaţilor care făceau muncă administrativă şi de birou s-a micşorat cu 10,1% de la începutul crizei.
Citeşte şi
Aproape 17.000 de angajaţi din administraţia publică locală ar putea fi disponibilizaţi în 2010
Vot: 0,0 din 0 voturi