Soarta Europei e în mâinile Angelei Merkel

Noul bailout pentru Grecia - despre care se spune că va fi între 60 şi 100 miliarde euro, dar încă nu se ştie cum va arăta - va fi definitoriu pentru criza datoriilor suverane din Europa.

 

Foarte multă lume se îndoieşte că mai mulţi bani pentru Grecia de la contribuabilii europeni şi FMI va aduce alt deznodământ decât defaultul.

 

Până acum au fost salvate de la faliment Grecia (110 miliarde euro), Irlanda (85 miliarde euro) şi Portugalia (78 miliarde euro). Măsurile de până acum nu au făcut decât să prelugească agonia statelor cu probleme, în disperarea guvernanţilor de a opri contagiunea. Însă, Grecia este insolventă şi restructurarea datoriilor ar fi, cel mai probabil, prima piesă a domino-ului care pică.

 

“Ceea ce cred că este inevitabil este o restructurare serioasă şi puternică a datoriei suverane a Greciei, dar încă nu suntem acolo politic”, spune Willem Buiter, economist şef al Citigroup, citat de Bloomberg.

 

Despre politică este vorba acum în Germania. Rezistenţa populaţiei germane la banii aruncaţi pentru salvarea ţărilor cu probleme a crescut, şi presiunea este acum pe cancelarul Angela Merkel.

 

Partidul cancelarului, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), a ieşit serios şifonat din alegerile locale din acest an. Ultimul scutin s-a desfăşurat la Bremen, unde Ecologiştii au învins la o diferenţă considerabilă CDU, care de altfel a înregistrat cel mai mic scor în această regiune din 1957. În martie, CDU a pierdut şi alegerile din regiunile importante Baden–Wurttemberg şi Renania-Palatinat în faţa Social-democraţilor şi a Ecologiştilor.

 

Mai mult, coaliţia de guvernământ formată din CDU, Uniunea Creştin-Socială din Bavaria (CSU) şi Partidul Liber Democrat (FDP) stă în spatele Socialiştilor şi Verzilor în perspectiva alegerilor federale din 2013, cu 35% din intenţiile de vot, faţă de 49%, conform ultimelor sondaje.

 

Asta în condiţiile în care Germania a ieşit rapid din recesiune şi a înregistrat în 2010 cea mai mare creştere economică de la reunficare. Mai mult datele pe T1 2011 arată că economia a crescut cu 1,5% faţă de T4 2010 şi cu 4,8% faţă de acceaşi perioadă a anului 2010. De asemenea, şomajul începe să se reducă şi încrederea în economie este în creştere.

 

Merkel ştie că Grecia are nevoie de mai mulţi bani, însă pentru a-şi mulţumi şi electoratul încearcă să impună un plan prin care creditorii să accepte o parte din pierderi.

 

Într-o scrisoare adresată liderilor Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble spune că Atena are nevoie de un nou pachet de salvare, în condiţiile în care nu are cum să se întoarcă la împrumuturile de pe pieţele financiare în 2012. Acesta acceptă că planul curent a dat greş şi susţine că povara unui nou pachet de salvare ar trebui să fie împărţită între contribuabili şi investitorii privaţi. Ultimii ar trebui să accepte ca maturităţile obligaţiunilor să fie prelungite cu 7 ani şi dobânzile să fie reduse, ceea ce ar oferi elenilor "timpul necesar pentru a implementa complet reformele necesare şi a recâştiga încrederea pieţelor". În fapt, asta ar însemna o restructurare a datoriei.

 

Însă nemţii sunt în opoziţie cu Banca Centrală Europeană (BCE) care refuză orice acţiune care aduce a restructurare. BCE a ameninţat că restructurarea datoriei suverane a Greciei – indiferent de forma în care s-ar face – ar înseamna falimentul sistemului bancar grecesc şi contaminarea celorlalte state cu probleme din grupul PIGS. Asta ar duce, în cele din urmă, la ieşirea Greciei din zona euro şi chiar la disoluţia monedei unice europene.

 

Agenţia de rating Fitch a anunţat deja că orice intervenţie asupra maturităţii sau valorii obligaţiunilor emise de Grecia va fi considerată un default tehnic şi va fi notată ca atare.

 

Băncile europene au mari expuneri pe obligaţiunile statelor cu probleme. Cele nemţeşti sunt printre cele mai vulnerabile după ce au cumpărat 25 miliarde din datoria Greciei, având a doua cea mai mare expunere după cea a băncilor franceze – 37 miliarde euro, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.

 

Expunerea totală (privată şi suverană) a băncilor europene pe Grecia era de 165 miliarde euro în T3 2010, băncile franceze având cea mai mare parte cu 68 miliarde euro, urmate de cele germane cu 50 miliarde euro.Expunerea totală pe Irlanda este mult mai mare: 450 miliarde euro, din care băncile britanice au 165 miliarde euro, cele germane 150 miliarde euro, iar cele franţuzeşti 57 miliarde euro – lucru ce ne arată magnitudinea pierderilor la care s-ar putea supune băncile dacă aceste ţări nu şi-ar mai onora datoriile.

 

Aflată în vizită la Casa Albă, Merkel a declarat în faţa preşedintelui american Barrack Obama că Germania că va ajuta Grecia, dar într-un mod sustenabil.

 

“Dacă moneda euro este în pericol, este în interesul Germaniei – şi în interesul fiecărei ţări – să ajute. În situaţie aceea , vom acţiona, bineînţeles, dar o vom face într-o manieră sustenabilă”, a declarat Merkel.

 

În prealabil, Obama a îndemnat-o pe Merkel să acţioneze rapid, astfel încât să prevină “o spirală necontrolată a defaulturilor suverane” în ţări precum Grecia, pentru e evita consecinţele “dezastruoase” asupra economiei Statelor Unite.