De la 1 februrie, nu mai există plafon pentru plata contibuţiilor sociale şi de sănătate. Dacă până acum era o limită de cinci salarii medii brute la care se calculau aceste contribuţii, acum ele vor fi plătite în funcţie de tot venitul. Măsura nu-i priveşte doar pe managerii unor companii, ci şi pe IT-işti de exemplu.

Dan Schwartz, specialist fiscal: „IT-iştii, funcţionarii din bănci, managementul mijlociu şi de vârf din subsidiarele multinaţionalelor sau din companiile româneşti de succes”.

36.000 de angajaţi sunt în această situaţie.

Cine câştiga până acum un salariu net de 4700 de euro, din luna februarie va încasa 4200 de euro, asta înseamnă o pierdere de aproape 500 de euro, adică 10% din salariu. Şi angajatorul va avea costuri mai mari cu contribuţiile, mai mari cu 630 de euro.

Gabriel Biriş, avocat specializat pe fiscalitate: „Plafonul a fost eliminat doar la salarii, la celelalte tipuri de venituri au rămas. Cred că fost introdusă doar pentru a mai scoate ceva la veniturile bugetare”.

1,4 miliarde lei speră Guvernul să strângă la buget din eliminarea plafonării.

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni: „Supărarea este mare în mediul de afaceri. Firmele cu marjele de profit mare îşi vor reduce marjele de profit pentru a suporta taxarea suplimentară. Acelora care fac investiţii vor face mai puţine investiţii pentru că vor avea mai puţini bani.”

Eliminarea plafoanelor ar putea să-i determine pe românii care sunt detaşaţi în străinătate să plătească acolo contribuţii. În Slovacia, Bulgaria, Polonia şi Franţa plafoanele se menţin în continuare.

Dan Schwartz, specialist fiscal: „Efecte negative asupra persoanelor celor mai performante, s-ar putea ca interesul lor pentru ceea ce fac să scadă, s-ar putea să apară tendinţa evaziunii fiscale”.

Şi nu este singura schimbare contestată de mediul de afaceri.

30.000 de angajaţi în IT ar putea plăti impozit pe venit. Activităţile în acest domeniu au fost redefinite.

Emilian Duca, consultant fiscal: „Limitează activitatea de creaţie de programe doar la contribuţia pentru crearea produsului, nu şi la activitatea de testare, îmbunătăţire a softurilor, ceea ce se întâmplă în realitate”.

Industria IT şi-a dublat contribuţia în economie în ultimii 4 ani, de la 3% din PIB în 2012 la 6% în 2016.