money.ro: România sub lupa creditorilor … din nou:
România începe marţi o nouă examinare marca Fondul Monetar Internaţional. O misiune comună a Fondului, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale vine la Bucureşti să vadă dacă Guvernul Ponta şi-a respectat angajamentele. Şi tot mâine Banca Naţională plăteşte o nouă rată la împrumutul luat de la instituţiile financiare internaţionale. Delegaţia Fondului Monetar, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale va sosi marţi la Bucureşti pentru a şaptea evaluare în cadrul actualului acordului stand-by preventiv. Misiunea se va desfăşura în perioada 6-14 noiembrie. Experţii FMI conduşi de şeful misiunii, Erik de Vrijer, vor discuta cu autorităţile române şi cu alţi actori despre evoluţiile economice recente, perspectivele economice, politica fiscală şi monetară şi reformele structurale. Fondul va verifica în ce stadiu se află privatizările şi aplicarea programului de management profesionist la companiile de stat. Şi arieratele primăriilor şi companiilor se vor afla sub lupa FMI.
zf.ro: Scandalul fraudelor bancare se extinde la „discretul“ Fond de Contragarantare:
Fondul de Contragarantare – o instituţie de care foarte puţină lume a auzit, dar care administrează active de 100 de milioane de euro – a emis garanţii pentru creditele acordate unor firme anchetate de DIICOT. Scandalul fraudelor de 22 mil. euro în care au fost implicate sucursale ale BCR, BRD şi CEC a ajuns până la nivelul al doilea al mecanismului de garantare creat de stat pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) – Fondul Român de Contragarantare, care a efectuat deja o plată în contul unui credit contractat de o firmă al cărei nume apare în dosarul aflat pe masa procurorilor DIICOT. Fondul de Contragarantare este o instituţie de care foarte puţină lume a auzit, dar care are sub administrare active de 100 mil. euro. „A fost efectuată deja o plată în contul unei garanţii emise pentru una din firmele care apar în dosarul DIICOT. Dosarul de creditare a ajuns la noi pentru verificare în momentul efectuării plăţii şi acel dosar părea perfect şi nimeni nu ar fi putut bănui că este vorba de o fraudă. Dosarul complet de creditare ajunge la noi doar la efectuarea plăţii nu şi în momentul emiterii contragaranţiei”, a declarat ieri Ioan Hidegcuti, preşedintele Fondului de Contragarantare.
capital.ro: Şomajul, prima profesie după terminarea studenţiei:
Din amfiteatru, direct în șomaj: aproape 40.000 de absolvenți de facultate stau pe bară, în timp ce ANOFM raportează lunar sute de posturi vacante pentru cei cu diplomă universitară. Care este explicația? «Ştiu să lucrez în echipă“, „învăț și mă adaptez repede“, „pot să încep de oricând“ – vorbe care se disting în rumoarea de la ultimul mare târg de joburi organizat în acest an la Sala Palatului. Cei mai mulți candidaţi se plimbă fără țintă, luând pliante și formulare de la toate standurile, în speranța că așa au mai multe șanse să dea lovitura. Nu și Ştefan Cristescu, pe care l-am găsit cu cinci pliante în mână, toate de la firme care caută angajați într-un domeniu măcar apropiat celui în care își pregătește licența: administrarea afacerilor. „Mi-am dat seama cât de abstractă este specializarea mea atunci când am fost întrebat cu ce pot eu să ajut concret o companie sau alta. Caut din anul doi ceva, dar sunt respins pentru că nu am experiență“, spune bucureșteanul de 23 de ani. Deocamdată, îl susțin financiar părinții, la fel ca pe alți 65% dintre studenți și absolvenți, potrivit unui studiu al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Lui Ştefan îi pare rău că nu a făcut practică la timpul potrivit, ca alți colegi de-ai lui, atunci când încă putea să lucreze fără bani. „Acum presiunea este mare, vreau să mă angajez pe un salariu bunicel, pentru a mă putea muta cu prietena, însă nimeni nu îmi dă această șansă, pentru că nu am mai lucrat nicăieri“, spune Ştefan, a cărui situație nu este unică.
dailybusiness.ro: Romania, condamnata la austeritate:
euro in contul datoriei externe (aproape 7 numai in 2013), iar cea mai probabila varianta, data fiind dinamica economiei nationale, este inlocuirea imprumutului vechi de la FMI cu unul nou. Apoi, cum leul a pierdut aproape 5% in 2012, in conditiile in care statul nu avea de rambursat ”decat” 3 miliarde euro, pragul psihologic de 5 lei/euro nu pare greu de atins anul viitor. Iar acestea sunt doar constrangerile generate de situatia interna. Complicatiile merg insa mai departe. Incertitudinea politica este considerata drept un „factor semnificativ” pentru slaba perfor-man-ta economica a Romaniei din 2012 si de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care in previziunile publicate saptamana trecuta noteaza ca in 2012 cresterea nu va depasi 0,5%, cu o perspectiva de crestere de 1,9% pentru 2013.
Introducerea unei plati TVA in mod diferentiat la alimente este obligatorie, cred principalii jucatori din industria de profil locala. In opinia acestora, printre masurile care ar putea contribui la revitalizarea Agriculturii se afla fiscalizarea acestui sector. Plata unei taxe pe valoare adaugata diferentiata la alimente va conduce la o stagnare a pretului la alimente, intrucat producatorii isi vor putea acoperi pierderile din recuperarea celor 15 procente de la stat. Totusi, o asemenea masura ar putea conduce la reducerea evaziunii fiscale, este de parere presedintele Comisiei de Agricultura din Camera Deputatilor, Adrian Radulescu. „Nu va avea un efect in favoarea populatiei, ci va conduce la o mai buna colectare a TVA si distrugerea pietei negre. In niciun caz consumatorul final nu va avea vreun beneficiu. El tot atat va plati. Practic, la prima incasare de TVA de la agricultor, cand acesta plateste 24% din acestia 15 se intorc la agricultor si noua raman la stat.
