Banca Centrala Europeana (BCE) a anuntat vineri 7 iulie ca Bulgaria si Croatia (leva si, respectiv, kuna) au fost admise in Mecanismul Cursurilor de Schimb2 (ERM2), care este ante-camera aderarii la zona euro. In MCS2 se sta cel putin doi ani si in cazul Bulgariei aranjamentul de “consiliu monetar” (currency board) poate fi mentinut pe perioada acestui stagiu pana la aderare efectiva. Bulgaria a facut cererea de intrare in MCS2 in 2018, iar Croatia in 2019.
De ce Bulgaria si Croatia au facut (au putut sa faca) acest pas si de ce nu Romania? Raspunsul poate avea o formulare scurta si una mai elaborata.
Raspunsul scurt este oferit de indicatori cheie: balante externe si bugete publice pe un sir relevant de ani. Astfel, din 2013 Bulgaria a avut surplusuri de cont curent marimea fiind de 4% din PIB in 2019 (de la deficite de doua cifre inainte de 2009). Croatia a mers pe aceeasi linie incepand cu 2014 avand surplus de cca 3% in 2019 (de la deficite de doua cifre inainte de 2009). Privind bugetul public, acesta a fost in Bulgaria cu surplus de cca 2% din PIB in 2019, in timp ce in Croatia a fost in echilibru anul trecut.
In 2019, deficitul bugetului public in Romania a fost de 4,3% din PIB (standarde ESA), iar deficitul de cont curent de cca 4,6% din PIB (drept insa ca mult sub deficitele de doua cifre din 2007-2008, cand economiile din Est fusesera prinse in vria creditarii cu intrari mari de capital extern). Deficitul primar si deficitul structural al bugetului public in Romania au fost intre cele mai adanci din UE in 2019. In plus, exista presiuni mari de cheltuieli permanente pe buget. Cu asemanea date orice discutie de intrare in ERMII pentru Romania era un demers lipsit de credibilitate. De remarcat ca toate economiile nou intrate in UE incepand cu 2004 si care nu fac parte din zona euro au cifre mai bune decat Romania la indicatorii mentionati. Romania sta bine la datoria publica (cca 35% in 2019, fata de 20% in Bulgaria si peste 75% din PIB in Croatia).
Articolul integral pe OPINII BNR