În această perioadă au loc modificari ale legislației în domeniul gestionarii deşeurilor. Este vorba despre Legea salubrității, iar cei implicați sunt însă supărați pentru că legile care vizează acest domeniu sunt date pe ”repede înainte” și pe baza unor consultări de fapt formale. Astfel, rezultatele sunt departe de a rezolva problemele reale.

Reprezentanții Organizatiilor care Implementeaza Responsabilitatea Extinsă a Producatorilor (OIREP) sunt de părere că propunerile de modificare a legislației ar fi avut un impact mult mai mare asupra eficientei sistemului dacă factorii de decizie aveau consultari cu cei toti cei implicați și responsabili cu realizarea diferitelor obiective si ar fi putut veni cu soluții la blocajele existente

”Dezbaterile publice sunt o formalitate. Aproape fără exceptie se opteaza pentru termenul minim (10 zile) în care se pot transmite puncte de vedere de către cei interesati. Mai mult, de fiecare dată se postează  propunerile de modificare vineri după amiază. Avand în vedere ca sunt 10 zile calendaristice, dacă scadem zilele de week-end, răman practic 6 zile. În 6 zile trebuie să înțelegi ce doresc guvernanții prin aceste modificari, să armonizezi în cadrul asociatiilor opiniile, să elaborezi punctul de vedere care trebuie aprobat. Te întrebi dacă exista intenția reala de a afla soluțiile propuse de noi la situatiile concrete cu care ne confruntam în practică. Pare ca nu. De multe ori se mulțumesc cu informațiile trunchiate primite de la persoane din cadrul instituțiilor pe care le au în coordonare și rezultatul, din păcate, se vede”, spune Geanin Șerban, președinte al asociații Oirep Ambalaje.

MediaFlux a stat de vorbă pe larg cu președintele respectivei asociații pentru a înțelege care sunt concret probleme și cum ar fi putut fi rezolvare – dacă existau consultări reale.

Ce ar trebui să reglementeze Legea Salubrității

Rep: Concret, ce considerați că se putea rezolva prin modificarea Legii salubritatii?

Geanin Șerban: Noi OIREP-urile avem obligația de a acoperi costurile nete ale autorităților locale pentru gestionarea deşeurilor de ambalaje. Am informat ministerul mediului că semnarea contractelor este de multe ori îngreunată din două motive majore și anume:

• La stabilirea tarifelor nu se iau în considerare cantitățile care ar trebui colectate/reciclate rezultate prin aplicarea indicatorilor de performata precizați în lege (60% colectare din cantitatile generate, respectiv 75% cantitati reciclate din cantitatile intrate în stația de sortare). Astfel tarifele sunt artificial crescute, dar și mai grav, nu există presiune pentru creșterea cantităților care ajung  la reciclare. Și ne mirăm de fiecare dată că România este în urmă cu obiectivele de reciclare în zona gestionată de autoritațile locale.
• Pe de altă parte, în cadrul calculării sumelor pe care noi trebuie să le achităm, valoarea de vânzare a deşeurilor este ori incorect menționată, ori diminuată artificial prin vânzarea prin intermediari la valori mult mai mici decât în cazul vânzarii direct căre reciclatori. Astfel, o mare parte din sumele pe care noi le plătim ajung în conturile acestor intermediari fără ca noi să putem interveni.

Rep: Concret, ce ar trebui să fie prevăzut în Legea 101 pentru ca astfel de situații să nu mai apară?

G.Ș:  Ar fi de dorit să existe câteva completări. Respectiv, Autoritatea Naționala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (instituie a statului) să verifice modul de aplicare a formulei de calcul pentru acoperirea costurilor nete și să îndeplinească un rol de arbitru în situația în care există divergențe între diferitele entități.

Iar vânzarea deșeurilor pentru care noi acoperim costurile de colectare/sortate să fie făcută către operatori economici reciclatori agreeati împreună cu noi, astfel încât valoarea reala de vâzare a deșeurilor să fie luată în calcul în mod corect.

Rep: Este posibil să existe modificări ale OUG 196 privire la momentul în care cantitățile se iau în considerare la realizarea obiectivelor. Rezolvă aceasta propunere infracțiunile din sistem?

G.Ș.: Ministerul nu a făcut publice date concrete ale controalelor efectuate la colectori/reciclatori. Nu știm câți au fost controlați, nu știm la câți au fost descoperite nereguli și nu știm despre ce cantitați suspicionate ca fiind incorecte este vorba.

Neavând aceste date, nu avem garanția că propunerile de modificare sunt necesare și că vor avea efect. Dacă în continuare ne vom rezuma la exemple punctuale fără să avem imaginea de ansamblu, probabil imaginea întregii industrii de colectare, reciclarea nu o să fie niciodată cea corectă. Pare că rezultatul acestor modificări o să fie doar perpetuarea la nesfârșit a scandalului din gestionarea deșeurilor.

OIREP-urile pot sa facă multe pentru a reduce fraudarea sistemului, dar nu pot face totul singure. Ca în fiecare domeniu, trebuie să existe colaborare cu instituțiile specializate ale statului. Iar aceste institutii trebuie sa isi asume rolul care le revine.

Rep: Concret, care instituții ar trebui să se implice?

G.Ș: Există un sistem centralizat de verificare a trasabilitatii deseurilor – SIATD, aflat la dispozitie și în gestionarea AFM-ului. În acest sistem informatic sunt incluse toate tranzactiile cu deșeuri de ambalaje finanțate de OIREP-uri. Sunt astfel oferite instituțiilor de control ale statului informații complete în timp real. Deci există posibilitatea reală ca acestea să intervină rapid acolo unde există suspiciuni de fraudă și astfel să fie stopată activitatea celor ce nu respecta Legea.

In acest sistem, reciclatorul confirmă cantitățile încredințate de colectori în vederea reciclării. Este suficient ca inspectorii Gărzii de mediu și ai AFM să se asigure că aceste cantități confirmate ca fiind primite vor fi reciclate în condițiile menționate în autorizația de mediu emisă de ANMP/APM, instituții în subordinea Ministerului Mediului. Și fiecare să fie răspunzator pentru ce face.

Astfel evitam blocarea finanțării colectării până la confirmarea primită de la reciclator, căruia îi este imposibil să spună la sfârșitul lunii cantitățile cărui OIREP au fost reciclate , diminuam cantitătile care vor lua calea exportului și nu vom crește artificial costurile de gestionare ale deșeurilor plătite până la urmă de cetățeni.

Practic riscăm ca legiferarea excesivă să nu reducă acel procent de fraudă, ba dimpotrivă, să îngreuneze activitatea celor corecți. Sperăm să înțeleagă.

Rep: Ce așteptări aveți? Și ce fac OIREP-urile, ce propuneri aveți ?

Să ieșim din aceasta etapă negativă a gestionarii deșeurilor, în care ne ocupăm exclusiv de aplicarea de penalități. Trebuie schimbată abordarea ca să existe creștere a cantităților reciclate și reintroduse în economia circulară. In ceea ce privește deșeurile de ambalaj, atât colectarea cât și reciclarea se întâmplă. Trebuie să venim cu soluții de stimulare a celor care își doresc și reușesc să facă performanță. Pentru ca marea majoritate a firmelor implicate fac eforturi susținute de creștere a cantităților și calității deșeurilor colectate și este incorect să fie permanent arătate cu degetul din cauza unora care vor încerca de fiecare data sa fraudeze. Aceștia pot fi opriți dacă chiar se dorește.

Noi OIREP-urile am decis să propunem Ministerului Mediului înființarea “CLEARINGHOUSE” pentru o colaborarea mult mai eficientă a noastră cu autoritățile publice locale. Ne propunem 3 obiective majore : acoperirea națională a finanțării cantităților gestionate de primării, creșterea acestor cantităti în condiții de eficiența economică.

In plus, împreună cu producătorii, am arătat disponibilitate să avem discutii intense pentru îmbunatatirea sistemului și rugăm Ministerul Mediului să aducă alături de noi, de colectori și salubriști, profesioniștii din Directia Deșeuri din minister, ANPM, AFM pentru a putea propune modificari legislative cu adevarat utile.

Sursa: MEDIAFLUX