G7, Uniunea Europeană şi Australia au convenit să impună un plafon de preţ de 60 de dolari pe baril ţiţeiului rusesc pe mare şi, de asemenea, să stabilească o limită superioară de preţ pentru produsele petroliere ruseşti, pentru a priva Moscova de venituri în urma invaziei sale în Ucraina.

G7 va intensifica eforturile de a contracara ocolirea plafoanelor, ”evitând în acelaşi timp efectele de propagare şi menţinând aprovizionarea globală cu energie”, a declarat grupul sâmbătă, fără a oferi detalii, în timpul întâlnirii anuale a liderilor statelor membre.

AIE, care furnizează G7 analize şi contribuţii în domeniul energiei, nu vede aplicarea sporită a plafoanelor de preţ care afectează aprovizionarea globală cu petrol şi combustibil, a declarat Birol pentru Reuters, într-un interviu acordat pe marginea summitului.

”Orice schimbare semnificativă a pieţelor o vom reflecta, ca întotdeauna, în analiza noastră, în rapoartele noastre, dar deocamdată nu văd un motiv pentru a face o schimbare în analiza noastră”, a spus el.

Potrivit lui Birol, plafonul de preţ a atins două obiective principale: nu a declanşat strângerea pieţelor, deoarece petrolul rusesc a continuat să curgă, dar în acelaşi timp veniturile Moscovei au fost reduse.

„Rusia a jucat cartea energiei şi a eşuat. Dar există câteva lacune, unele provocări pentru o mai bună funcţionare a plafonului preţului petrolului”, a spus Birol.

INVESTIŢII ÎN GAZE

G7 a readus, de asemenea, sprijinul pentru investiţiile în gaze în comunicatul de sâmbătă, în sensul că a spus că este o soluţie ”temporară”, pentru a aborda potenţialele deficienţe ale pieţei şi pe măsură ce naţiunile încearcă să se decupleze de energia rusă.

Mişcarea i-a alarmat pe activiştii climatici, care au avertizat că grupul ar putea să nu reuşească să îşi atingă obiectivul de emisii nete de carbon zero până în 2050 şi de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius (2,7 Fahrenheit).

”Ar putea avea un anumit impact, dar ţările au reiterat încă o dată că, dacă există unele impacturi care să încetinească în acea zonă, vor accelera în celelalte zone şi nu le va schimba determinarea de a atinge obiectivul de 1,5 grade Celsius”, a spus Birol.

”Tranziţia la energie curată are loc şi mult mai rapid decât cred mulţi”, a subliniat acesta.

Schimbarea de limbaj a fost adusă de Germania, cândva un cumpărător de top de gaze ruseşti, au spus surse, iar comunicatul nu are inclus un interval de timp pentru investiţii în sectorul gazelor.

„Nu există o determinare a vreunui interval de timp acolo, dar cred că principala problemă este din cauza dependenţei, în special, a ţărilor europene de gazul rusesc aproape de zeci de ani. Acum nu este uşor să schimbi totul de la o zi la alta. Cancelarul (german) (Olaf) Scholz a spus clar din nou şi din nou că Germania este foarte dornică să atingă această ţintă de 1,5 grade. Şi cred în cuvintele sale „, a spus Birol.